第六届海峡两岸客家高峰论坛 绿色网络 助飞梦想
.svg){kind=small}
Edmund Husserl (n. 8 aprilie 1859, Prosznitz, azi Prostejov/Republica Ceh? — d. 26 aprilie 1938, Freiburg im Breisgau), filosof austriac, creatorul fenomenologiei moderne, care a jucat un rol hot?rator ?n dezvoltarea existen?ialismului.
Via?a ?i opera filosofic?
[modificare | modificare surs?]Educa?ia ?i primele lucr?ri
[modificare | modificare surs?]Edmund Husserl a studiat la ?nceput ?tiin?ele naturii ?i matematica la universit??ile din Leipzig (1876) ?i Berlin (1878), sub ?ndrumarea profesorilor Karl Weierstrass ?i Leopold Kronecker. Al?turi de cei doi, o influen?? puternic? va exercita asupra lui Husserl ?i profesorul s?u de filosofie, Paulsen.
?n 1881 pleac? la Viena ?i ob?ine ?n 1883 doctoratul cu dizerta?ia "Beitr?ge zur Variationsrechnung" ("Contribu?ii la calculul varia?iilor"). La Viena ?ncepe s? urmeze cursurile de psihologie ?i filosofie ale lui Franz Brentano, pe care le continu? la Halle cu discipolul lui Brentano, Carl Stumpf. Aici ob?ine titlul de docent (venia legendi) ?i scrie lucrarea "Asupra conceptului de num?r" (über den Begriff der Zahl, 1887), care-i serve?te ca baz? pentru prima sa oper? major?, "Filosofia aritmeticii" (Philosophie der Arithmetik, 1891), ?n care demonstreaz? valabilitatea adev?rurilor matematice, independent de modul ?n care au fost ob?inute. Husserl ?ncearc? s? combine matematica cu psihologia ?i filosofia, analizand procedeul psihologic necesar pentru a ajunge la conceptul de num?r.
Reprezentare ?i Inten?ionalitate
[modificare | modificare surs?]De la Brentano ?i Stumpf, Husserl reia distinc?ia ?ntre modul propriu ?i impropriu de reprezentare (Vorstellung). El explic? aceast? deosebire cu un exemplu: dac? cineva se afl? ?n fa?a unei case, are o reprezentare proprie ?i direct? a acestei case (eine Anschauung), dar dac? aceea?i persoan? caut? aceast? cas? ?n conformitate cu o descriere ("casa cu dou? etaje la col?ul dintre strada X cu strada Y"), atunci aceast? descriere ?i furnizeaz? o reprezentare indirect? ?i improprie a casei respective. Cu alte cuvinte, o reprezentare proprie este posibil? numai cand se are acces direct la un obiect prezent imediat. O reprezentare improprie a obiectului se ob?ine ?ntr-o manier? indirect?, recurgand la semne, simboluri, descrieri, ?n absen?a imediat? a obiectului.
Un alt element important al filosofiei lui Husserl din aceast? perioad? este conceptul de "Inten?ionalitate", dezvoltat ?n opera sa fundamental? "Cercet?ri logice" (Logische Untersuchungen, 1900/1901). Revizuind "Cogito"-ul cartesian (cogito, ergo sum - "gandesc, deci exist"), Husserl afirm? c? a zice "gandesc" nu are nici un sens. Ar trebui spus "gandesc aceasta", pentru c? principala caracteristic? a con?tiin?ei este de a se r?sfrange asupra altui lucru decat asupra ei ?ns??i, de a avea un con?inut, ea este "inten?ional?", este con?tiin?a a ceva.
Fenomenologia
[modificare | modificare surs?]?ntre anii 1901 ?i 1916, Husserl pred? la Universitatea din G?ttingen, inaugurand o adev?rat? ?coal? de Fenomenologie, ?i public? opera sa capital? "Idei asupra unei fenomenologii pure ?i asupra unei filosofii fenomenologice" (Ideen zu einer reinen Ph?nomenologie und ph?nomenologischen Philosophie, 1913). Dup? Husserl, "fenomen este tot ceea ce - ?ntr-un fel oarecare - se manifest?". Pentru a fi manifest, un fenomen nu trebuie neap?rat s? fie public, st?rile mele de con?tiin?? se manifest? doar mie ?nsumi, ele sunt totu?i - chiar prin excelen?? - materie cu descriere fenomenologic?. Fenomenul, oricat ar fi de necesar de a-l interpreta pentru a-l epuiza, nu este expresia deformat? a unui lucru ascuns, nu mai este "fenomenul" kantian opus "numenului" s?u. Husserl folose?te metoda pe care o denume?te "reduc?ie fenomenologic?" (ph?nomenologische Reduktion), pentru a l?sa s? transpar? tot ceea ce se manifest? ?n con?tiin??, pentru a putea lua act de prezen?a sa ?i a exclude ipoteza existen?ei obiectelor exterioare. Ceea ce r?mane este "ego"-ul transcendental, opus celui empiric. Astfel, "fenomenologia transcendental?" reprezint? studiul structurilor esen?iale care r?man revelate con?tiin?ei pure.
Ultimii ani
[modificare | modificare surs?]?n 1916 Husserl este numit profesor titular de Filosofie la Universitatea din Freiburg im Breisgau. Este invitat s? ?in? prelegeri ?i la Universitatea din Berlin, unde - la ?nceputul anilor treizeci - l-a avut student pe Jean-Paul Sartre. Odat? cu venirea la putere a nazismului, lui Husserl - de?i convertit la religia cre?tin? evanghelic? - datorit? originii sale evree?ti, ?i este retras dreptul unei activit??i didactice universitare, interzicandu-i-se chiar ?i accesul la biblioteca Universit??ii din Freiburg. Reu?e?te s? mai publice ?n 1936 opera "Criza ?tiin?elor europene ?i fenomenologia transcendental?" (Die Krisis der europ?ischen Wissenschaften und die transzendentale Ph?nomenologie). Husserl a murit la 27 aprilie 1938.
Influen?a filosofiei lui Husserl asupra urma?ilor
[modificare | modificare surs?]Principalul discipol al lui Husserl a fost Martin Heidegger, care a dezvoltat "Fenomenologia existen?ial?", prin care - ca ?i maestrul s?u - a marcat un nou ?nceput ?n filosofie. Jean-Paul Sartre a elaborat Existen?ialismul, pornind ?n egal? m?sur? de la filosofia lui Husserl ?i cea a lui Heidegger.
Opera
[modificare | modificare surs?]Antume
[modificare | modificare surs?]- 1887. über den Begriff der Zahl. Psychologische Analysen (Despre conceptul de num?r)
- 1891. Philosophie der Arithmetik. Psychologische und logische Untersuchungen (Filosofia aritmeticii)
- 1900. Logische Untersuchungen. Erste Teil: Prolegomena zur reinen Logik (Cercet?ri logice - vol. I)
- 1901. Logische Untersuchungen. Zweite Teil: Untersuchungen zur Ph?nomenologie und Theorie der Erkenntnis (Cercet?ri logice - vol. II)
- 1911. Philosophie als strenge Wissenschaft (Filosofia ca ?tiin?? riguroas?)
- 1913. Ideen zu einer reinen Ph?nomenologie und ph?nomenologischen Philosophie. Erstes Buch: Allgemeine Einführung in die reine Ph?nomenologie (Idei directoare pentru o fenomenologie pur? ?i o filosofie fenomenologic?)
- 1928. Vorlesungen zur Ph?nomenologie des inneren Zeitbewusstseins (Prelegeri despre fenomenologia con?tiin?ei interne a timpului)
- 1929. Formale und transzendentale Logik. Versuch einer Kritik der logischen Vernunft (Logica formal? ?i logica transcedental?)
- 1931. Mèditations cartèsiennes (Medita?ii carteziene)
- 1936. Die Krisis der europ?ischen Wissenschaften und die transzentale Ph?nomenologie: Eine Einleitung in die ph?nomenologische Philosophie (Criza ?tiin?elor europene ?i fenomenologia transcedental?)
Postume
[modificare | modificare surs?]Dup? decesul lui Husserl, manuscrisele inedite (peste 45.000 pagini [1]) au fost transportate ?n Belgia, la Louvain, gra?ie unui discipol, H.L. van Breda. Seria de volume Husserliana ini?iat? ?n 1950 cuprinde:
- Medita?ii carteziene ?i Conferin?e pariziene
- Ideea fenomenologiei. Cinci prelegeri.
- Filosofia prim?. Partea ?ntai: O istorie critic? a ideilor
- Filosofia prim?. Partea a doua: Teoria reduc?iei transcendentale
- Analize ale sintezei pasive. Din manuscrisele prelegerilor ?i ale cercet?rilor 1918-1926
- Despre fenomenologia intersubiectivit??ii
- Cercet?ri logice. Volum suplimentar. Schi?e pentru reformularea cercet?rii a ?asea
- Imagina?ia, con?tiin?a imaginii, amintirea. Despre o fenmenologie a reprezent?rilor intuitive
- Introducere ?n logica ?i teoria cunoa?terii
Note
[modificare | modificare surs?]- ^ a b c Czech National Authority Database, accesat ?n
- ^ Q107648778[*] Verifica?i valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Q107648778[*] Verifica?i valoarea
|titlelink=(ajutor); - ^ Genealogia matematicienilor
- ^ Edmund Husserl, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat ?n
- ^ a b Edmund Husserl, Encyclop?dia Britannica Online, accesat ?n
- ^ Edmund Husserl, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ a b regionální databáze Knihovny města Olomouce, accesat ?n
- ^ a b regionální databáze Knihovny města Olomouce, accesat ?n
- ^ REGO, accesat ?n
- ^ The Fine Art Archive, accesat ?n
- ^ Edmund Husserl, Op?a i nacionalna enciklopedija
- ^ Edmund Husserl, Brockhaus Enzyklop?die, accesat ?n
- ^ Edmund Husserl, annuaire prosopographique: la France savante, accesat ?n
- ^ ?Edmund Husserl”, Gemeinsame Normdatei, accesat ?n
- ^ Au café existentialiste[*], p. 489 Verifica?i valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ CONOR.SI[*] Verifica?i valoarea
|titlelink=(ajutor)
Leg?turi externe
[modificare | modificare surs?]- en Husserlpage.com
- de Arhiva Husserl a Universit??ii din K?ln
- en Husserl-Arhiva Leuven Arhivat ?n , la Wayback Machine.
- ro Husserl si Heidegger, Cronologie comparativa a scrierilor, exegezei si a traducerilor, pe Vox philosophiae Arhivat ?n , la Wayback Machine.
- ro Husserliana: Edmund Husserl Gesammelte Werke (opere complete), pe Vox philosophiae Arhivat ?n , la Wayback Machine.
- de Arhiva Husserl a Universit??ii Freiburg
- Na?teri ?n 1859
- Decese ?n 1938
- Matematicieni din secolul al XIX-lea
- Membri ai Academiei Americane de Arte ?i ?tiin?e
- Oameni din Cisleithania
- Oameni din Prusia
- Fenomenologie
- Filozofi germani
- Filozofi din secolul al XIX-lea
- Filozofi din secolul al XX-lea
- Matematicieni germani
- Luterani
- Absolven?i ai Universit??ii Humboldt din Berlin
- Absolven?i ai Universit??ii din Leipzig
- Absolven?i ai Universit??ii din Viena
- Logicieni germani