受权发布：中国共产党章程
_and_her_lawyer_Gloria_Allred_on_the_steps_of_the_Supreme_Court,_1989_(32936173946).jpg)
.jpg)
1. Emmeline Pankhurst adresandu-se mul?imii ?n New York City, 1913
2. Coperta primului volum Al doilea sex, 1949
3. Graffiti Dumnezeu este femeie ?n Bucure?ti, 2013
4. Mar?ul femeilor, 2017
5. Jane Roe pentru p?strarea legalit??ii avortului, 1989
Feminismul reprezint? o serie de ideologii ?i mi?c?ri socio-politice care urm?resc s? defineasc? ?i s? instituie egalitatea politic?, economic?, personal? ?i social? a sexelor.[1][2][3] Feminismul sus?ine c? societ??ile moderne sunt patriarhale - ele acord? prioritate punctului de vedere masculin - ?i c? femeile sunt tratate nedrept.[4] Eforturile de a schimba aceast? situa?ie includ lupta ?mpotriva stereotipurilor de gen, ?i ?mbun?t??irea oportunit??ilor ?i rezultatelor educa?ionale, profesionale ?i interpersonale pentru femei.
Avandu-?i originea la sfar?itul secolului al XVIII-lea ?n Europa, mi?c?rile feministe au militat ?i continu? s? militeze pentru drepturile femeilor, inclusiv dreptul de a vota, de a candida la func?ii publice, de a munci, de a primi salarii egale, de a de?ine propriet??i, de a primi educa?ie, de a ?ncheia contracte, de a avea drepturi egale ?n cadrul c?s?toriei, ?i de a beneficia de concediu maternal. Feministele au luptat, de asemenea, pentru a asigura accesul la contracep?ie, avorturi legale, integrare social?, ?i pentru a proteja femeile ?i fetele ?mpotriva agresiunii sexuale, h?r?uirii sexuale ?i a violen?ei domestice.[5] Schimb?rile ?n standardele vestimentare feminine ?i activit??ile fizice acceptabile pentru femei au f?cut, de asemenea, parte din mi?c?rile feministe.[6]
Istorie
[modificare | modificare surs?]Primele structur?ri ale mi?c?rilor feministe apar ?n suita ideilor Revolu?iei franceze. Textele feministe fondatoare reiau principiile iluministe ale dreptului natural ?i ale egalit??ii ?n drepturi ?i libert??i. Scriitoarea revolu?ionar? Olympe de Gouges, inspirat? de Declara?ia drepturilor omului ?i ale cet??eanului, proclam? ?n Déclaration des droits de la femme et de la citoyenne (1791) principiile umaniste ale emancip?rii femeii, afirmand egalitatea ei juridic?; ?n Anglia, scriitoarea Mary Wollstonecraft public? o Vindication of the Rights of Woman (1792), ?n care sus?ine c? proprietatea privat? ?i clasa stau la baza discrimin?rii femeilor ?i c? acestea, la fel ca b?rba?ii, au nevoie de drepturi egale.[7][8][9][10] Charles Fourier, socialist utopic ?i filosof francez, este creditat cu formularea cuvantului ?féminisme”, ?n 1837.[11]
Organizarea ?i afirmarea social? ?ncep cu adev?rat odat? cu mi?carea sufragetelor, structur? militant? activ? care ??i propune denun?area formelor de sclavie social?, ?i ob?inerea unor schimb?ri juridice concrete. Dreptul femeilor de a vota este acordat pentru prima dat? ?n lume ?n Noua Zeeland?, ?n anul 1893; Australia de Sud urmeaz? exemplul ?n 1894.[12][13] ?n Marea Britanie a fost adoptat?, ?n 1918, Legea reprezent?rii poporului, care acorda votul femeilor de peste 30 de ani care de?ineau propriet??i. ?n 1928, acest drept a fost extins la toate femeile de peste 21 de ani.[14] Emmeline Pankhurst a fost cea mai notabil? activist? din Anglia. Revista Time a numit-o unul dintre cei mai importan?i 100 de oameni ai secolului XX, afirmand c?: ?a conturat o idee a femeii pentru epoca noastr?; a zguduit societatea ?ntr-un nou ?ablon de la care nu se mai poate reveni”.[15] ?n Statele Unite, printre liderii notabili ai acestei mi?c?ri s-au num?rat Lucretia Mott, Elizabeth Cady Stanton ?i Susan B. Anthony, care au militat fiecare pentru abolirea sclaviei ?nainte de a sus?ine dreptul la vot al femeilor. ?n SUA, se consider? c? primul val de feminism s-a ?ncheiat odat? cu adoptarea celui de-al nou?sprezecelea amendament la Constitu?ia Statelor Unite (1919), care a acordat femeilor dreptul de vot ?n toate statele.
Feministele au continuat s? militeze pentru reformarea legilor familiei care le confereau so?ilor controlul asupra so?iilor. ?n Fran?a, femeile c?s?torite nu au primit dreptul de a lucra f?r? permisiunea so?ului lor pan? ?n 1965.[16][17] Feministele au luptat pentru a aboli ?scutirea marital?” din legile privind violul, care ?mpiedicau urm?rirea penal? a so?ilor pentru violul so?iilor lor.[18] Eforturile anterioare ale feministelor din primul val, precum Voltairine de Cleyre, Victoria Woodhull ?i Elizabeth Clarke Wolstenholme Elmy, de a incrimina violul marital la sfar?itul secolului al XIX-lea au e?uat;[19][20] acest lucru a fost realizat abia un secol mai tarziu ?n majoritatea ??rilor occidentale, dar ?nc? nu este implementat ?n multe alte p?r?i ale lumii.[21]
Scriitoarea francez? Simone de Beauvoir a oferit o solu?ie marxist? ?i o viziune existen?ialist? asupra multora dintre chestiunile feminismului odat? cu publicarea c?r?ii Le Deuxième Sexe (Al doilea sex) ?n 1949.[22] ?n 1963, cartea lui Betty Friedan, The Feminine Mystique, a contribuit la exprimarea nemul?umirii pe care o resim?eau femeile americane. Cartea este considerat? a fi cea care a declan?at ?nceputul celui de-al doilea val de feminism ?n Statele Unite.[23] ?n 1970, scriitoarea australian? Germaine Greer a publicat cartea The Female Eunuch, care a devenit un bestseller mondial ?i care ar fi dus la cre?terea ratei divor?urilor.[24][25] Greer sus?inea c? b?rba?ii ur?sc femeile, c? femeile nu ?tiu acest lucru ?i ??i ?ndreapt? ura asupra lor ?nsele, precum ?i c? femeile sunt devitalizate ?i reprimate ?n rolul lor de gospodine ?i mame. ?n 1971, jurnalista american? Gloria Steinem co-fondeaz? revista Ms., prima publica?ie feminist? na?ional? a Statelor Unite.[26][27]
?n Romania, studiile Mihaelei Miroiu ?i ale Laurei Grunberg sunt printre primele ?ncerc?ri de a prezenta publicului ideile ?i problematica feminismului, ?ns? curentul s-a dezvoltat semnificativ ?ncepand cu mijlocul anilor 1990. Lucrarea Lexicon feminist[28] explic? concepte fundamentale pentru curentul feminist, precum eticile ?i sociologia feminist?, puterea ?i rolul de gen, ?i ?ovinismul masculin.
Valuri
[modificare | modificare surs?]Istoria feminismului occidental modern este ?mp?r?it?, ?n mod conven?ional, ?n perioade de timp sau ?valuri”, fiecare cu obiective u?or diferite, bazate pe progresele anterioare:[29][30]
- Feminismul primului val din secolul al XIX-lea ?i de la ?nceputul secolului al XX-lea s-a concentrat pe r?sturnarea inegalit??ilor juridice, abordand ?n special problema sufragiului
- Feminismul celui de-al doilea val (anii 1960-1980) a extins dezbaterea pentru a include inegalit??ile culturale, normele de gen ?i rolul femeilor ?n societate
- Feminismul celui de-al treilea val (anii 1990-2000) se refer? la diverse curente de activitate feminist?, considerate de c?tre feministele celui de-al treilea val atat ca o continuare a celui de-al doilea val, cat ?i ca un r?spuns la e?ecurile percepute ale acestuia[31]
- Feminismul celui de-al patrulea val (?nceputul anilor 2010-prezent) dezvolt? interesul celui de-al treilea val asupra intersec?ionalit??ii, punand accentul pe pozitivitatea corpului, incluziunea trans, ?i un discurs deschis despre cultura violului ?n era social media.
Teorie
[modificare | modificare surs?]
Teoria feminist? este extinderea feminismului ?n domenii teoretice sau filosofice. Ea cuprinde lucr?ri ?ntr-o varietate de discipline, inclusiv antropologia, sociologia, economia, studiile despre femei, critica literar?, istoria artei, psihanaliza ?i filosofia.[32][33][34] Teoria feminist? urm?re?te s? ?n?eleag? inegalitatea dintre sexe, ?i se concentreaz? pe politica de gen, rela?iile de putere, ?i sexualitate. ?n timp ce ofer? o critic? a acestor rela?ii sociale ?i politice, o mare parte a teoriei feministe se concentreaz?, de asemenea, pe promovarea drepturilor ?i intereselor femeilor. Temele explorate ?n teoria feminist? includ discriminarea, stereotipurile, ?obiectificarea” (?n special cea sexual?), opresiunea ?i patriarhatul.[35][36]
Curente ?i ideologii
[modificare | modificare surs?]
De-a lungul anilor s-au dezvoltat numeroase curente ?i ideologii feministe complementare. Feminismul este adesea ?mp?r?it ?n trei tradi?ii principale numite feminism liberal, radical ?i socialist/marxist, cunoscute uneori ca ?cele trei mari” ?coli de gandire feminist?. De la sfar?itul secolului al XX-lea, au fost identificate forme noi de feminism.[37] Unele ramuri ale feminismului urm?resc, ?ntr-o m?sur? mai mare sau mai mic?, ?nclina?iile politice ale societ??ii, sau se concentreaz? pe subiecte specifice, cum ar fi protec?ia mediului. Printre cele mai cunoscute ramuri ale feminismului se num?r?:
- Feminism anarhist
- Feminism cultural
- Feminism individualist
- Feminism lesbian
- Feminism liberal
- Feminism marxist
- Feminism multirasial
- Feminism postmodernist
- Feminism radical
- Feminism socialist
Cultur?
[modificare | modificare surs?]Literatur?
[modificare | modificare surs?]
Mi?carea feminist? a dus la apari?ia fic?iunii feministe, a non-fic?iunii feministe ?i a poeziei feministe, generand un nou interes pentru scrierile femeilor. De asemenea, a determinat o reevaluare general? a contribu?iilor istorice ?i academice ale femeilor, ca r?spuns la convingerea c? vie?ile ?i contribu?iile femeilor au fost subreprezentate ca arii de interes ?tiin?ific.[40] De asemenea, a existat o leg?tur? strans? ?ntre literatura feminist? ?i activism, scrierile feministe exprimand de obicei preocup?ri sau idei-cheie ale feminismului ?ntr-o anumit? epoc?.
Anumite opere literare au ajuns s? fie cunoscute drept texte feministe esen?iale. A Vindication of the Rights of Woman (1792) de Mary Wollstonecraft, este una dintre primele lucr?ri de filosofie feminist?. A Room of One's Own (1929), de Virginia Woolf, se remarc? prin argumentul s?u ?n favoarea unui spa?iu literal ?i figurat pentru scriitoare, ?ntr-o tradi?ie literar? dominat? de b?rba?i.
Potrivit lui Elyce Rae Helford, ?SF-ul ?i fantezia servesc drept vehicule importante pentru gandirea feminist?, ?n special ca pun?i ?ntre teorie ?i practic?”.[41] ?tiin?ifico-fantasticul feminist este uneori predat la nivel universitar pentru a explora rolul construc?iilor sociale ?n ?n?elegerea genului.[42] Texte notabile de acest tip sunt Mana stang? a ?ntunericului (1969) de Ursula K. Le Guin, The Female Man (1970) de Joanna Russ, Kindred (1979) de Octavia E. Butler, ?i Povestirea cameristei (1985) de Margaret Atwood.
Non-fic?iunea feminist? a jucat un rol important ?n exprimarea ?ngrijor?rilor cu privire la experien?ele tr?ite de femei. De exemplu, I Know Why the Caged Bird Sings (1969), primul din cele 7 volume autobiografice ale Mayei Angelou, a fost extrem de influent, deoarece a reprezentat rasismul ?i sexismul tr?it de femeile de culoare care cre?teau ?n Statele Unite.[43] Maya se transform? dintr-o victim? cu un complex de inferioritate ?ntr-o tan?r? demn?, st?pan? pe sine, capabil? s? reac?ioneze la prejudec??i.
Muzic?
[modificare | modificare surs?]Muzica femeilor este muzica f?cut? de femei, pentru femei ?i despre femei.[44] Genul a ap?rut ca o expresie muzical? a mi?c?rii feministe din al doilea val, precum ?i a mi?c?rilor pentru munc?, drepturi civile ?i pace.[45] Mi?carea a fost ini?iat? de lesbiene precum Cris Williamson, Meg Christian ?i Margie Adam, activiste afro-americane precum Bernice Johnson Reagon ?i grupul s?u Sweet Honey in the Rock, ?i activista pentru pace Holly Near. Muzica femeilor se refer?, ?n acela?i timp, la industria mai larg? a muzicii feminine care merge dincolo de interpre?i pentru a include muzicieni de studio, produc?tori, ingineri de sunet, tehnicieni, distribuitori, promotori ?i organizatori de festivaluri care sunt, de asemenea, femei.[44]
?n timp ce industria muzical? a fost mult timp deschis? la prezen?a femeilor ?n roluri de interpretare sau divertisment, este mult mai pu?in probabil ca femeile s? ocupe pozi?ii de autoritate, cum ar fi conducerea unei orchestre.[46] ?n muzica popular?, de?i exist? multe cant?re?e care ?nregistreaz? melodii, exist? foarte pu?ine femei ?n spatele pupitrului audio care ac?ioneaz? ca produc?tori muzicali, persoanele care dirijeaz? ?i gestioneaz? procesul de ?nregistrare.[47]
Cinema
[modificare | modificare surs?]
Cinematografia feminist?, care sus?ine sau ilustreaz? perspective feministe, a ap?rut ?n mare parte odat? cu dezvoltarea teoriei feministe a filmului la sfar?itul anilor 1960 ?i ?nceputul anilor 1970. ?n 1972 au avut loc primele festivaluri feministe de film ?n SUA ?i Marea Britanie, precum ?i prima revist? feminist? de film, Women & Film. Printre pionierele din aceast? perioad? se num?r? Claire Johnston ?i Laura Mulvey, care au organizat, de asemenea, evenimentul dedicat femeilor la Festivalul de Film de la Edinburgh.[49] Alte teoreticiene cu un impact puternic asupra filmului feminist sunt Teresa de Lauretis, Anneke Smelik ?i Kaja Silverman. Abord?rile din filosofie ?i psihanaliz? au alimentat critica de film feminist?, filmul independent feminist ?i distribu?ia feminist?.
?n timpul perioadei de glorie a marilor studiouri de la Hollywood din anii 1930-1950, statutul femeilor ?n industrie era abisal.[50] De atunci, regizoare precum Sally Potter, Catherine Breillat, Claire Denis ?i Jane Campion au realizat filme artistice, iar exemple precum Patty Jenkins (Femeia Fantastic?, 2017) ?i Greta Gerwig (Barbie, 2023) au avut succes la nivel mainstream. ?n 2009, Kathryn Bigelow a devenit prima femeie care a ca?tigat Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor, pentru Misiuni periculoase (2008).[51] Acest progres era stagnant ?n anii 1990, iar b?rba?ii ?nc? dep??esc femeile cu cinci la unu ?n rolurile din spatele camerei.[52][53]
Impact
[modificare | modificare surs?]Mi?carea feminist? a produs schimb?ri ?n societatea occidental?, inclusiv sufragiul femeilor; un acces mai mare la educa?ie; pl??i mai echitabile fa?? de b?rba?i; dreptul de a ini?ia proceduri de divor?; dreptul femeilor de a lua decizii individuale privind sarcina (inclusiv accesul la contraceptive ?i avort); ?i dreptul de a de?ine propriet??i.[54]
Drepturi civile
[modificare | modificare surs?]
Semnat ?i ratificat
Aderat sau succedat
Stat nerecunoscut care respect? tratatul
Numai semnat
Nesemnatar
?ncepand cu anii 1960, campania pentru drepturile femeilor a avut rezultate mixte ?n Statele Unite ?i Regatul Unit.[55][56] Alte ??ri din CEE au convenit s? se asigure c? legile discriminatorii vor fi eliminate treptat ?n ?ntreaga Comunitate European?.
Unele campanii feministe au contribuit, de asemenea, la reformarea atitudinii fa?? de abuzul sexual asupra copiilor. Punctul de vedere conform c?ruia fetele tinere ?i determin? pe b?rba?i s? ?ntre?in? rela?ii sexuale cu ele a fost ?nlocuit de cel al responsabilit??ii b?rba?ilor pentru propriul comportament, b?rba?ii fiind adul?i.[57]
?n SUA, Organiza?ia Na?ional? pentru Femei (NOW) a ?nceput ?n 1966 s? militeze pentru egalitatea femeilor, inclusiv prin amendamentul privind egalitatea drepturilor (ERA), care nu a fost adoptat, de?i unele state au adoptat propriile amendamente.[58] Drepturile de reproducere ?n SUA s-au axat pe decizia instan?ei din cauza Roe v. Wade, care enun?? dreptul unei femei de a alege dac? dore?te s? duc? o sarcin? la termen.
Repartizarea sarcinilor ?n cadrul gospod?riilor a fost afectat? de cre?terea num?rului de femei care au intrat pe pia?a muncii ?n secolul al XX-lea. Sociologul Arlie Russell Hochschild a constatat c?, ?n cuplurile cu dou? cariere, b?rba?ii ?i femeile petrec, ?n medie, o cantitate egal? de timp muncind, dar femeile petrec totu?i mai mult timp cu treburile casnice.[59][60]
?n dreptul interna?ional, Conven?ia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare ?mpotriva femeilor este o conven?ie interna?ional? adoptat? de Adunarea General? a Na?iunilor Unite, ?i descris? ca o declara?ie interna?ional? a drepturilor femeilor. A intrat ?n vigoare ?n na?iunile care au ratificat-o.[61]
Teologie
[modificare | modificare surs?]Teologia feminist? este o mi?care care reconsider? tradi?iile, practicile, scrierile ?i teologiile religiilor dintr-o perspectiv? feminist?. Unele dintre obiectivele teologiei feministe includ cre?terea rolului femeilor ?n randul clerului ?i al autorit??ilor religioase, reinterpretarea imagisticii masculine ?i a limbajului despre Dumnezeu, stabilirea pozi?iei femeilor ?n raport cu cariera ?i maternitatea, ?i studierea reprezent?rilor femeilor ?n textele sacre ale religiei.[62]
Feminismul cre?tin este o ramur? a teologiei feministe care caut? s? interpreteze ?i s? ?n?eleag? cre?tinismul ?n lumina egalit??ii dintre femei ?i b?rba?i, aceast? interpretare fiind considerat? necesar? pentru o ?n?elegere complet? a cre?tinismului. De?i nu exist? un set standard de convingeri ?n randul feministelor cre?tine, majoritatea sunt de acord c? Dumnezeu nu face discrimin?ri pe criterii de sex, ?i sunt implicate ?n probleme precum hirotonirea femeilor, domina?ia masculin? ?i echilibrul parental ?n c?s?toria cre?tin?, afirma?iile privind deficien?a moral? ?i inferioritatea femeilor ?n compara?ie cu b?rba?ii, ?i tratamentul general al femeilor ?n biseric?.[63][64]
Note
[modificare | modificare surs?]- ^ Mendus, Susan (). ?Feminism”. ?n Honderich, Ted. The Oxford Companion to Philosophy (ed. 2nd). Oxford University Press. pp. 291–294. ISBN 978-0-19-926479-7. Parametru necunoscut
|orig-date=ignorat (ajutor) - ^ Hawkesworth, Mary E. (). Globalization and Feminist Activism. Rowman & Littlefield. pp. 25–27. ISBN 978-0-7425-3783-5.
- ^ Beasley, Chris (). What is Feminism?. New York: Sage. pp. 3–11. ISBN 978-0-7619-6335-6.
- ^ Gamble, Sarah (). ?Introduction”. The Routledge Companion to Feminism and Postfeminism. Routledge. pp. VII. ISBN 978-0-415-24310-0. Parametru necunoscut
|orig-date=ignorat (ajutor) - ^ Echols, Alice (). Daring to Be Bad: Radical Feminism in America, 1967–1975
. Minneapolis: University of Minnesota Press. ISBN 978-0-8166-1787-6.
- ^ Roberts, Jacob (). ?Women's work”. Distillations. Vol. 3 nr. 1. pp. 6–11. Accesat ?n .
- ^ M Wollstoncraft, A Vindication of the Rights of Woman (1792) ch VII, "From the respect paid to property flow, as from a poisoned fountain, most of the evils and vices which render this world such a dreary scene to the contemplative mind." Mary Wollstonecraft, Pedagogy, and the Practice of Feminism. Routledge. . ISBN 9781136753039.
- ^ Vindication: A Life of Mary Wollstonecraft. Harper Collins. . ISBN 9780061866005.
- ^ ?The original suffragette: The extraordinary Mary Wollstonecraft”. TheGuardian.com. .
- ^ ?Feminism in the 18th century and beyond”.
- ^ Goldstein, Leslie F. (). ?Early Feminist Themes in French Utopian Socialism: The St.-Simonians and Fourier”. Journal of the History of Ideas. 43 (1): 91–108. doi:10.2307/2709162. JSTOR 2709162.
- ^ ?Votes for Women Electoral Commission”. Elections New Zealand. . Arhivat din original la . Accesat ?n .
- ^ ?Women and the right to vote in Australia”. Australian Electoral Commission. . Accesat ?n .
- ^ Phillips, Melanie (). The Ascent of Woman: A History of the Suffragette Movement and the Ideas Behind it. London: Abacus. pp. 1–370. ISBN 978-0-349-11660-0.
- ^ Warner, Marina (). ?Emmeline Pankhurst – Time 100 People of the Century”. Time. Arhivat din original la .
- ^ Guillaumin, Colette (). Racism, Sexism, Power, and Ideology. pp. 193–95.
- ^ Meltzer, Fran?oise (). Hot Property: The Stakes and Claims of Literary Originality. p. 88.
- ^ Allison, Julie A. (). Rape: The Misunderstood Crime. p. 89.
- ^ Bland, Lucy (). Banishing the Beast: Feminism, Sex and Morality. I. B. Tauris. pp. 135–49. ISBN 978-1-86064-681-2. Accesat ?n .
- ^ Palczewski, Catherine Helen (). ?Voltairine de Cleyre: Sexual Slavery and Sexual Pleasure in the Nineteenth Century”. NWSA Journal. 7 (3): 54–68 [60]. ISSN 1040-0656. JSTOR 4316402.
- ^ Crowell, Nancy A.; Burgess, Ann W. (). Understanding Violence Against Women. p. 127.
- ^ Bergoffen, Debra (). ?Simone de Beauvoir”. Metaphysics Research Lab, CSLI, Stanford University. Accesat ?n . Parametru necunoscut
|orig-date=ignorat (ajutor) - ^ Fox, Margalit (). ?Betty Friedan, Who Ignited Cause in 'Feminine Mystique,' Dies at 85”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat ?n .
- ^ ?What Germaine Greer and The Female Eunuch mean to me”. The Guardian. . Accesat ?n .
- ^ ?Friday essay: The Female Eunuch at 50, Germaine Greer's fearless, feminist masterpiece”. The Conversation. . Accesat ?n .
- ^ ?An Oral History of 'Ms.' Magazine -- New York Magazine - Nymag”. New York Magazine (?n englez?). . Accesat ?n .
- ^ Baydo, Gerald (). A topical history of the United States. Routledge. p. 423. ISBN 9780415164009. Accesat ?n – via Google Books.
- ^ Ed. Polirom, Ia?i, 2002.
- ^ Humm, Maggie (), ?wave (definition)”, ?n Humm, Maggie, The dictionary of feminist theory, Columbus: Ohio State University Press, p. 251, ISBN 9780814205075.
- ^ Rebecca, Walker (ianuarie 1992). ?Becoming the Third Wave”. Ms. New York: Liberty Media for Women. pp. 39–41. ISSN 0047-8318. OCLC 194419734.
- ^ Krolokke, Charlotte and Anne Scott Sorensen, "From Suffragettes to Grrls" in Gender Communication Theories and Analyses: From Silence to Performance (Sage, 2005).
- ^ Zajko, Vanda; Leonard, Miriam (). Laughing With Medusa: Classical Myth and Feminist Thought. Oxford: Oxford University Press. p. 445. ISBN 978-0-19-927438-3.
- ^ Howe, Mica; Aguiar, Sarah Appleton (). He Said, She Says: An RSVP To the Male Text. Madison, NJ: Fairleigh Dickinson University Press. p. 292. ISBN 978-0-8386-3915-3.
- ^ Pollock, Griselda (). Encounters in the Virtual Feminist Museum: Time, Space and the Archive. Routledge. ISBN 978-0-415-41374-9.
- ^ Chodorow, Nancy (). Feminism and Psychoanalytic Theory. New Haven, Conn.: Yale University Press. ISBN 978-0-300-05116-2.
- ^ Gilligan, Carol (). ?In a Different Voice: Women's Conceptions of Self and of Morality”. Harvard Educational Review. 47 (4): 481–517. doi:10.17763/haer.47.4.g6167429416hg5l0. ISSN 0017-8055. Arhivat din original la . Accesat ?n .
- ^ Maynard, Mary (). ?Beyond the 'big three': the development of feminist theory into the 1990s”. Women's History Review. 4 (3): 259–281. doi:10.1080/09612029500200089?
.
- ^ ?Five Feminist Writers That Changed History”. Accesat ?n .
- ^ Als, Hilton (). ?Songbird: Maya Angelou takes another look at herself”. The New Yorker. Arhivat din original la . Accesat ?n .
- ^ Blain, Virginia; Clements, Patricia; Grundy, Isobel (). The Feminist Companion to Literature in English: Women Writers from the Middle Ages to the Present. New Haven: Yale University Press. pp. vii–x. ISBN 978-0-300-04854-4.
- ^ Helford, Elyce Rae (). ?Feminist Science Fiction”. ?n Westfahl, Gary. The Greenwood Encyclopedia of Science Fiction and Fantasy. Greenwood Press. pp. 289–291. ISBN 978-0-300-04854-4.
- ^ Lips, Hilary M. (). ?Using Science Fiction to Teach the Psychology of Sex and Gender”. Teaching of Psychology. 17 (3): 197–98. doi:10.1207/s15328023top1703_17.
- ^ Shah, Mahvish (). ?I Know Why The Caged Bird Sings: Angelou's Quest to Truth and Power”. Feminism in India.
- ^ a b Lont, Cynthia (). ?Women's Music: No Longer a Small Private Party”. ?n Garofalo, Reebee. Rockin' the Boat: Mass Music & Mass Movements. Cambridge, Massachusetts: South End Press. p. 242. ISBN 978-0-89608-427-8. Parametru necunoscut
|chapter-url-access=ignorat (ajutor) - ^ Mosbacher, Dee (2002). Radical Harmonies. San Francisco, CA: Woman Vision. OCLC 53071762.
- ^ Duchen, Jessica (). ?Why the male domination of classical music might be coming to an end”. The Guardian.
- ^ Ncube, Rosina (septembrie 2013). ?Sounding Off: Why So Few Women in Audio?”. Sound on Sound.
- ^ Bianco, Marcie. ?How Bette Davis Became a Hollywood Icon By Refusing to Conform at Every Turn”. HWD (?n englez?). Accesat ?n .
- ^ Erens, Patricia Brett (). Issues in Feminist Film Criticism. Wiley & Sons. p. 270. ISBN 9780253206107.
- ^ Giannetti L, Understanding Movies, 7th ed. Prentice-Hall 1996;416.
- ^ ?'Hurt Locker' wins best picture, director”. MSNBC. . Arhivat din original la . Accesat ?n .
- ^ Derek Thompson (). ?The Brutal Math of Gender Inequality in Hollywood”. The Atlantic.
- ^ ?Assessing the Gender Gap in the Film Industry”. NamSor Blog. .
- ^ Messer-Davidow, Ellen (). Disciplining Feminism: From Social Activism to Academic Discourse. Durham, NC: Duke University Press. ISBN 978-0-8223-2843-8.
- ^ Lockwood, Bert B. (). Women's Rights: A Human Rights Quarterly Reader. The Johns Hopkins University Press. ISBN 978-0-8018-8374-3.
- ^ Freeman, Jo. ?From Suffrage to Women's Liberation: Feminism in Twentieth Century America”.
- ^ Rush, Florence (). The Best Kept Secret: Sexual Abuse of Children. Englewood Cliffs: Prentice-Hall. ISBN 978-0-07-054223-5.
- ^ ?Statement of Purpose”. National Organization for Women. . Arhivat din original la .
- ^ Hochschild, Arlie Russell; Machung, Anne (). The Second Shift. New York: Penguin Books. ISBN 978-0-14-200292-6.
- ^ Hochschild, Arlie Russell (). The Time Bind: When Work Becomes Home and Home Becomes Work. New York: Henry Holt & Co. ISBN 978-0-8050-6643-2.
- ^ ?Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination against Women New York, 18 December 1979”. Office of the United Nations High Commissioner for Human Rights. Accesat ?n .
- ^ Bundesen, Lynne (). The Feminine Spirit: Recapturing the Heart of Scripture. Jossey-Bass. ISBN 978-0-7879-8495-3.
- ^ Haddad, Mimi (). ?Egalitarian Pioneers: Betty Friedan or Catherine Booth?” (PDF). Priscilla Papers. 20 (4). Arhivat din original (PDF) la .
- ^ Anderson, Pamela Sue; Clack, Beverley (). Feminist Philosophy of Religion: Critical Readings. London: Routledge. ISBN 978-0-415-25749-7.
Bibliografie
[modificare | modificare surs?]- Simone de Beauvoir, Al doilea sex, ed. Univers, Bucure?ti, 2004
- Laura Grunberg, (R)evolu?ii in sociologia feminista. Repere teoretice, contexte romane?ti Editura Polirom, 2003
- Laura Grunberg, Gen ?i integrare, Centrul AnA, 2002
- Mihaela Miroiu, Drumul c?tre autonomie. Teorii politice feministe, ed. Polirom, 2004
- Mihaela Miroiu, Gandul umbrei. Abord?ri feministe ?n filosofia contemporan?, 1995
- Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Rela?iile de gen ?n Romania, ed. Polirom, 2003
- ?tefan Mih?ilescu, Din istoria feminismului romanesc. Studiu ?i antologie de texte (1929-1948), ed. Polirom, 2006
- Olympe de Gouges, Déclaration des droits de la femme et de la citoyenne, 1791
- Mary Wollstonecraft, Vindication of the Rights of Woman, 1792
- Ma?té Albistur, Daniel Armogathe, Histoire du féminisme fran?ais, éditions des Femmes, 1977-1978, Paris
- Pierre Bourdieu, La domination masculine, ed. Seuil, 1998
- Eliane Gubin, Le siècle des féminismes, éditions de l'atelier, 2004
Leg?turi externe
[modificare | modificare surs?]
Materiale media legate de feminism la Wikimedia Commons- We should all be feminists
- Video: documentar despre mi?carea Femen, 2013 (66 mn), subtitr. ?n roman?
- video: documentar despre Simone de Beauvoir ?i feminism, 2008 (42 mn), subtitr. ?n roman? Arhivat ?n , la Wayback Machine.
- IstorieSiCultura.ro Arhivat ?n , la Wayback Machine.
- Archives du Féminisme
- Feminism and Women's Studies Arhivat ?n , la Wayback Machine.
- Against Girl's Culture?, 18 iunie 2003, Marc Ulieriu, Ziarul de Duminic?
Feminismul ?n Romania
- Evolu?ia feminismului romanesc Arhivat ?n , la Wayback Machine.
- Presa feminist? din Romania interbelic? Arhivat ?n , la Wayback Machine., Camelia Popescu, Historia, accesat la 15 februarie 2012
- Lupta pentru dreptul de vot feminin ?n Romania interbelic? Arhivat ?n , la Wayback Machine., 13 decembrie 2011, Camelia Popescu, Historia
- ?Activitatea femeei romane“ (Romania interbelic?) Arhivat ?n , la Wayback Machine., 7 martie 2010, Oana Rusu, Ziarul Lumina
| Topice |  | |
|---|---|---|
| Evenimente | ||
| Persoane | ||
| Subiecte ?nrudite | ||
| Ramuri | .svg)  | |
|---|---|---|
| Termeni ?i concepte | ||
| Mi?c?ri | ||
| Organiza?ii | ||
| Personalit??i str?ine |
| |
| Personalit??i autohtone | ||
| Publica?ii | ||
| Loca?ii | ||
