迈向网络强国建设新时代

Israel
Statul Israel ????? ????? Medinat Israel(ebraic?) ???? ??????? (arab?)
Drapelul Israelului Stema Israelului[*]?
Imn: ?Hatikva” (?Speran?a”)
Geografie
Suprafa??
- total?	20.770 km2 (locul 149)
Ap? (%)	2,1
Cel mai ?nalt punct	Muntele Merón (1.208 Metri deasupra nivelului m?riii)
Cel mai jos punct	Marea Moart? (?437 m)
Cel mai mare ora?	Ierusalim
Vecini	Siria Iordania Egipt Liban
Fus orar	IST (UTC+2)
Ora de var?	IDT (UTC+3)
Popula?ie
Densitate	400 loc/km2
- Estimare 2023	9.840.000
Limbi oficiale	Ivrit = ebraic? (neo-ebraic?) 百度 河南新郑市是东周时期著名的诸侯国都城，先是春秋十二诸侯之一郑国的都城，战国中期又成了战国七雄之一韩国的都城，其地下埋藏了数不清的文物遗迹。 arab? - limb? cu statut special:
Etnonim	Israelian (m.) Israelianc? (f.)
Grupuri etnice	74,2% evrei 21% arabi 4,8% al?ii (2019)
Guvernare
Sistem politic	Republic? parlamentar?
Pre?edinte	Itzhak Herzog
Prim-ministru	Beniamin Netaniahu
Legislativ	Knesset
Capitala	Ierusalim (din 7 noiembrie 1949; contestat? de Rezolu?ia 478 a Consiliului de Securitate al Organiza?iei Na?iunilor Unite)
Istorie
Independen?a de la Mandatul britanic pentru Palestina
Declarat?	14 mai 1948
Admiterea la ONU	11 mai 1949
Economie
PIB (PPC)	2017
- Total	316,12 mild. $ (locul 54)
- Pe cap de locuitor	36.378 $ (locul 34)
PIB (nominal)	2017
- Total	339,99 mild. $ (locul 32)
- Pe cap de locuitor	(locul 24)39.125 $
Gini (2013)	42,8 (mediu)
IDU (2015)	▲ 0,899 (foarte ridicat) (locul 19)
Moned?	Shekel nou (?) (ILS)
Coduri ?i identificatori
Cod CIO	ISR
Cod mobil	425
Prefix telefonic	+972
ISO 3166-2	IL
Domeniu Internet	.il
^ ?n timp ce Israelul a proclamat Ierusalimul capital? ?n 1949, ?n prezent comunitatea interna?ional?, cu cateva excep?ii, ?ntre care Statele Unite, nu o recunoa?te ca atare de jure. ^ Aproximativ 21.000 de israelieni locuiesc ?n ?n?l?imile Golan (2015); aproximativ 201.000 de israelieni locuiesc ?n Ierusalimul de Est (2014).
Prezen?? online
site web oficial pagin? Facebook cont X Google+ cont Instagram canal YouTube Instagram hasthtag TikTok Telegram channel

Statul Israel (?n ebraic? ????? ?????, Medinat Israel,????? ?????^?; ?n arab? ???? ???????, Dawlat Israil) este o republic? parlamentar? localizat? ?n Orientul Mijlociu de-a lungul malului de est al M?rii Mediterane. Se ?nvecineaz? cu Libanul ?n nord, Siria ?n nord-est, Iordania ?i Cisiordania ?n est, Egipt ?i Fa?ia Gaza la sud-vest ?i con?ine caracteristici din punct de vedere geografic diverse ?n suprafa?a sa relativ mic?. Conform cu legisla?ia israelian?, capitala ??rii este din anul 1949 ora?ul Ierusalim, dar aproape toate celelalte ??ri nu o recunosc ca atare, ?ntre?inand misiuni diplomatice la Tel Aviv. Israelul este definit, ?n ?Declara?ia de Independen??” ?i ?n legile lui de baz?, ca un ?stat evreiesc ?i democratic” ?i este singurul stat din lume unde evreii sunt majoritari. Este ?mp?r?it ?n 6 districte.

?n urma adopt?rii planului de ?mp?r?ire a Palestinei din 1947 al Organiza?iei Na?iunilor Unite, pe data de 14 mai, 1948, odat? cu expirarea Mandatului britanic pentru Palestina, David Ben-Gurion, pre?edintele Organiza?iei Sioniste ?i al Agen?iei Evreie?ti pentru Palestina, a proclamat independen?a Statului Israel ?n cadrul liniilor de ?mp?r?ire teritorial? cuprinse ?n decizia ONU. Liga Arab? ?i organiza?iile palestiniene au respins atat decizia ONU de ?mp?r?ire, cat ?i proclamarea unilateral? a independen?ei Israelului. ?ase state arabe au declan?at cu R?zboiul arabo-israelian din 1948 lungul Conflict arabo-israelian, care avea ca scop distrugerea Israelului ?i ?aruncarea evreilor ?n mare”. Ca urmare a rezultatelor r?zboiului arabo-israelian din 1948-1949, teritoriul care ar fi trebuit, dup? hot?rarea ONU (neacceptat? de partea arab?), s? revin? unui stat arab palestinian, a fost, ?n cele din urm?, ?mp?r?it ?ntre Israel ?i dou? state arabe beligerante, Transiordania ?i Egiptul. ?n urma acordurilor de armisti?iu ?ncheiate ?n urma R?zboiului de ?ase Zile din iunie 1967, por?iuni din teritoriile ocupate ?n acest conflict de c?tre Israel - Ierusalimul de Est inclusiv Ora?ul vechi, Cisiordania, Peninsula Sinai, Fa?ia Gaza ?i ?n?l?imile Golan, - au intrat in controlul Israelului. Peninsula Sinai a fost retrocedat? Egiptului ?n urma unui tratat de pace, dar celelalte grani?e ?nc? nu au fost definite. Multe state consider? linia de ?ncetare a focului din 1949 (armisti?iul din 1949), a?a numita ?Linie verde”, ca o grani?? temporar? a Israelului, iar teritoriile ocupate de Israel ?n cursul r?zboiului din iunie 1967, ca ?teritoriile ocupate”.

Popula?ia din Israel - conform Biroului Central de Statistic? israelian - care include to?i cet??enii sau resortisan?ii, dar nu ?i muncitorii str?ini, ?n interiorul Israelului ?n sine ?i ?n a?ez?rile israeliene din ?teritoriile ocupate”, a fost estimat? ?n septembrie 2019 la 9.092.000 de oameni, dintre care 6.744.200 sunt evrei. Cet??enii arabi, al doilea grup etnic ca m?rime, include atat musulmani cat ?i cre?tini. Alte minorit??i sunt druzi, cerchezi, samariteni ?i armeni. La sfar?itul anului 2005, 93% din popula?ia arab? din Ierusalimul de Est au c?p?tat statut de reziden?? permanent? ?i 5% au avut cet??enie israelian?. ?n ?n?l?imile Golan, druzii au dreptul s? aleag? ?ntre cet??enia israelian? ?i cea sirian?.

Israelul este o ?ar? dezvoltat? ?i o democra?ie reprezentativ?, cu un sistem parlamentar ?i vot universal. Prim-ministrul Israelului serve?te ca ?ef al guvernului, iar Knessetul, cu cei 120 de membri, serve?te ca organism legislativ unicameral.

Israelul este una dintre ??rile cu cea mai mare speran?? de via?? din lume.

Pe plan economic, de?i ?ara era lipsit?, pan? nu demult, de resurse naturale (?n anii 2011-2012 s-au descoperit rezerve de gaze naturale ?n aria maritim? mediteran? apar?inand Israelului) ?n 2023 produsul intern brut nominal (PIB) israelian s-a situat pe locul 29 din lume ?i locul 13 ?n PIB pe cap de locuitor. Statul are un indice foarte mare ?n clasamentul Indicelui Dezvolt?rii Umane. ?n 2010, Israelul a aderat la OCDE.

Israelul v?zut din satelit, ?n ianuarie 2003

Ierusalimul v?zut dinspre Muntele M?slinilor

Etimologie

Steaua lui David - Poster pentru recrutarea evreilor ?n Primul R?zboi Mondial, publicat ?n ?American Jewish magazines” (?n idi? : Fiic? a ?ionului - adic?, poporul evreu - pentru Vechea-Noua ta ?ar? recruteaz? ?n regimentul evreiesc!)

La proclamarea independen?ei ?n 14 mai 1948, noul stat evreiesc a fost denumit oficial Medinat Israel, sau Statul Israel (dup? ce au fost examinate alte nume, istorice ?i religioase, inclusiv ?Eretz Israel” (??ara Israel”), ?Tzion” Sion, ?i ?Yehuda” (Iudeea). ?n primele s?pt?mani de independen??, guvernul a ales termenul de ?israelian”, pentru a indica un cet??ean al Israelului, cu anun?ul oficial f?cut de c?tre ministrul de externe, Moshe Sharett.

Numele Israel a fost folosit ?n cursul istoriei ?n utilizarea comun? ?i religioas?, pentru a face referire la Regatul Israel antic, la no?iunea geografic? a ??rii lui Israel sau la ?ntregul poporul evreu. ?n conformitate cu Biblia ebraic? ?numele de Israel” a fost dat patriarhului Iacov (Standard Yisra?el, Isrā?īl; Septuaginta greac? ?σρα?λ; ?lupta cu Dumnezeu”), dup? ce s-a luptat cu succes cu un ?nger al lui Dumnezeu. Cei doisprezece fii ai lui, Iacov, au devenit str?mo?ii israeli?ilor, de asemenea, cunoscute sub numele de dou?sprezece semin?ii ale lui Israel, sau copiii lui Israel. Iacov ?i fiii s?i au tr?it ?n Canaan, dar au fost for?a?i de foamete s? mearg? ?n Egipt timp de patru genera?ii pan? la Moise, un str?-str?nepot lui Iacov, care a condus israeli?ii ?napoi ?n Canaan, ?n ?Exodul”. Cel mai vechi artefact arheologic, care men?ioneaz? cuvantul ?Israel" este Stela lui Merneptah din Egiptul antic (datat? la sfar?itul secolului al 13-lea ?.en).

Zona este, de asemenea, cunoscut? sub numele de ?ara Sfant?, fiind sfant? pentru toate religiile avraamice, inclusiv cre?tinism, iudaism, islam ?i credin?a bahaist?. ?nainte de Declara?ia de Independen?? a Israelului din 1948, ?ntreaga regiune a fost cunoscut? sub nume diferite, inclusiv: ?ara Israelului (Eretz Israel) (pentru evrei), Siria de Sud, Siria Palestina, Regatul Ierusalimului, ?n antichitate - Iudaea, Coele-Siria, Regatul Israel ?i Regatul Iudeei, Retienu, Canaan ?i, ?n epoca modern? ?n special, Palestina (?n arab? Siria de sud sau Falastin).

Istorie

Articol principal: Istoria Israelului

Antichitate

Masada, simbol na?ional

Sinagoga antic? Kfar Bar'am

Cucerirea Ierusalimului ?n Prima Cruciad? (1099) - dintr-un manuscris medieval

No?iunea de ??ara Israel”, cunoscut? ?n ebraic? ca Eretz Yisrael (sau ?n pronun?ia a?kenaz? ?i ?n limba idi? Eretz Yisroel), a fost important? ?i sacr? pentru poporul evreu din timpurile biblice. Potrivit Pentateuh, Dumnezeu le-a promis ?ara celor trei patriarhi ai poporului evreu, Avraam, Isaac ?i Iacov. Pe baza Scripturii, perioada celor trei Patriarhi a fost plasat? undeva la ?nceputul celui de-al doilea mileniu ?.Hr., iar primul Regat Israel a fost stabilit ?n jurul secolului al 11-lea ?.Hr.. Ulterior el s-a divizat ?n regatul Israel ?i cel al Iudeei sau Iuda, care au d?inuit ?n urm?torii 400 ani, fiind cunoscute din Biblie ?i din diverse surse extrabiblice. Dup? c?derea Regatului de nord al Israelului ?n 722 ?.Hr. regatul Iudeei a persistat pan? la cucerirea babilonian? ?n 586 ?.e.n. Pan? la cuceririle musulmane din secolul al 7-lea EC (pe o perioad? de peste 1500 de ani), regiunea a stat sub domina?ie asirian?, babilonian?, persan?, greac? seleucid?, a cunoscut din nou o perioad? de independen?? vreme de dou? secole sub regatul ebraic al Hasmoneilor ?i Antipatrizilor , apoi a ajuns sub domina?ie roman?, persan? sasanid? ?i bizantin?. Prezen?a evreiasc? din regiune s-a diminuat considerabil dup? e?ecul revoltei Bar Kochba ?mpotriva Imperiului Roman ?n 132 EC. Cu toate acestea, a persistat permanent o mic? colectivitate evreieasc?, iar Galileea a devenit centrul s?u religios. Mi?na ?i o parte din Talmud, texte centrale evreie?ti, au fost compuse in timpul secolelor 2 ?i 4 EC la Tiberias ?i Ierusalim. ?n 635 EC, regiunea, inclusiv Ierusalimul, au fost cucerite de c?tre arabi ?i au r?mas sub control musulman arab sau turc, cu o parantez? cre?tin? cruciat?, pentru urm?torii 1300 de ani. Controlul regiunii a fost transferat ?n urm?torele ?ase secole ?ntre Califatul Umayyad, cel Abbasid ?i state ale crucia?ilor, ?nainte de a fi cucerit? de sultanii mameluci ?ncepand cu 1260. ?n 1516, regiunea a fost cucerit? de Imperiul Otoman ?i a r?mas sub domina?ie turceasc? pan? la ?nceputul secolului al 20-lea.

Sionismul ?i mandatul britanic

Articol principal: Sionism

Theodor Herzl, vizionar al Statului Evreu, ?n 1901

R?spandi?i ?n lume, evreii - ?n marea lor majoritate - au aspirat s? se ?ntoarc? la ?Sion” ?i la ??ara Israel”, de?i marile eforturi care trebuiau depuse pentru un astfel de obiectiv au creat dispute Speran?ele ?i dorin?ele evreilor care tr?iau ?n exil au fost formulate ?n Biblia ebraic? ca o tem? important? a credin?ei evreie?ti. Ca urmare a expulz?rii evreilor din Spania ?n 1492, unele comunit??i s-au refugiat in Palestina unde, ?n decursul secolului al 16-lea, comunit??ile evreie?ti au prins r?d?cini ?n patru ?ora?e sfinte”: Ierusalim, Tiberias, Hebron ?i Safed. Se noteaz? c? ?n 1697, rabinul Yehuda Hahasid s-a stabilit, cu un grup de 1 500 de evrei, la Ierusalim.

?n a doua jum?tate a secolului al 18-lea s-au stabilit ?n Palestina comunit??i din Europa de Est, adversari (?n idi? Misnagdim, sau Pru?im) ai hasidismului.

Harta Palestinei de sub Mandat britanic, 1920

Prima Aliyah, primul val de emigra?ie evreiasc? modern? spre Palestina st?panit? de otomani, a ?nceput ?n 1882, cand evrei din Romania au luat vaporul de la Gala?i ?i ?mpreun? cu al?i evrei care au fugit de pogromurile din Imperiul Rus au ?ntemeiat a?ez?ri agricole ?n ?ara Israel.

De?i mi?carea sionist? exista deja ?n practic?, jurnalistul austro-ungar Theodor Herzl este creditat ca fondator al sionismul politic, o mi?care care a urm?rit s? creze un stat evreu, ?n ?ara Israel, ridicand problema evreiasc? la nivel interna?ional ?n 1896, Herzl a publicat ?n Der Judenstaat (Statul Evreilor) viziunea sa asupra unui viitor stat evreu laic ?i suveran. ?n anul urm?tor el a fost ales s? prezideze primul Congres Mondial Sionist.

A doua Aliyah (1904-1914), a ?nceput ca urmare a primului pogrom de la Chi?in?u, cam 40 000 de evrei s-au stabilit ?n Palestina (aproape jum?tate dintre ei au plecat mai tarziu). Atat primul cat ?i al doilea val de emigran?i au fost, ?n marea lor majoritate, evrei religio?i, evrei ortodoc?i, de?i a doua Aliyah a inclus ?i grupuri socialiste care au ?nfiin?at primele kibu?uri. ?n timpul Primului r?zboi mondial, secretarul britanic de externe, Arthur Balfour a trimis o scrisoare care declara:

?Guvernul Majest??ii Sale prive?te favorabil stabilirea ?n Palestina a unui C?min na?ional pentru poporul evreu ?i ??i va folosi bunele oficii pentru a facilita atingerea acestui obiectiv; este de ?n?eles c? nu se va face nimic ce ar putea prejudicia drepturile civile ?i religioase ale comunit??ilor neevreie?ti existente ?n Palestina, sau drepturile ?i statutul politic ob?inut de evrei ?n alte ??ri.”

Legiunea evreiasc?, ?n primul rand un grup de voluntari sioni?ti, a asistat la cucerirea britanic? a Palestinei ?n 1917. Opozi?ia arabilor fa?? de conducerea britanic? ?i a imigra?iei evreie?ti a dus la revoltele din 1920 din Palestina ?i formarea unei mili?ii evreie?ti cunoscut? sub numele de Haganah (?nsemnand "Ap?rare" ?n ebraic?), din care a ap?rut mai tarziu grup?rile paramilitare Irgun ?i Lehi (Grupul Stern). ?n 1922, Liga Na?iunilor a acordat un mandat Marii Britanii asupra Palestinei ?n condi?ii similare cu Declara?ia Balfour. Popula?ia din zona aceasta ?n acest moment a fost predominant arab? ?i musulman?, evreii reprezentand aproximativ 11% din popula?ie.

A treia (1919-1923) ?i A patra Aliyah (1924-1929) au adus ?nc? 100 000 de evrei ?n Palestina.

Nazismul ?i persecutarea evreilor ?n Europa anilor '30 a dus la A cincea Aliyah, cu un aflux de un sfert de milion de evrei. Aceasta a fost o cauz? major? a revoltei arabe din anii 1936-1939 ?i a dus la introducerea de c?tre britanici a unor restric?ii privind imigrarea evreilor ?n Palestina, cu Cartea alb? din 1939. Deoarece ??rile din ?ntreaga lume refuzau, ?n general, s? dea azil refugia?ilor evrei, care fugeau de Holocaust, o mi?care clandestin? cunoscut? sub numele de Aliyah Bet a fost organizat? pentru a aduce evrei ?n Palestina. Pan? la sfar?itul celui de-al doilea r?zboi mondial, popula?ia evreiasc? din Palestina a crescut la 33% din totalul popula?iei.

Independen?a ?i primii ani

Dup? al doilea r?zboi mondial, Marea Britanie s-a aflat ?n conflict aprig cu comunitatea evreiasc? din Palestina, Haganah al?turandu-se Irgun ?i Lehi ?ntr-o rezisten?? armat? ?mpotriva politicii represive a administra?iei britanice. ?n acela?i timp, mii de evrei supravie?uitori ai Holocaustului, refugia?i din Europa ?i din nordul Africii, au c?utat o via?? nou? ?n Palestina, dar au fost ?ntor?i din drum sau aduna?i ?i ?nchi?i de c?tre britanici ?n tabere de deten?ie. ?n 1947, guvernul britanic a anun?at c? va ?ncheia Mandatul pentru Palestina,nereu?ind s? ajung? la o solu?ie acceptabil? pentru ambele popula?ii ?n conflict: arabi ?i evrei. Organiza?ia Na?iunilor Unite, recent creat?, a aprobat, Planul de ?mp?r?ire a Palestinei (Rezolu?ia nr. 181 a Adun?rii Generale a Organiza?iei Na?iunilor Unite) din 29 noiembrie 1947, care a aprobat divizarea ??rii ?n dou? state, unul arab ?i cel?lalt evreiesc. Ierusalimul a fost desemnat s? fie un Corpus separatum interna?ionalizat ?i administrat de ONU.

Colectivitatea evreiasc? local? a acceptat acest plan, dar Liga Arab? ?i ?naltul Comitet Arab din Palestina l-au respins. La 1 decembrie 1947, ?naltul Comitet Arab a proclamat o grev? de trei zile, iar grupuri de arabi au ?nceput s? atace obiective civile evreie?ti. La izbucnirea r?zboiului civil evreii s-au aflat mai mult ?n defensiv?, dar treptat au trecut ?i ei la atac. Economia arabilor palestinieni s-a pr?bu?it ?i ?n cursul ostilit??ilor 250.000 de arabi palestinieni au fugit sau au fost expulza?i.

La 14 mai 1948, cu o zi ?nainte de expirarea mandatului britanic, Agen?ia Evreiasc? a proclamat independen?a, numind noul stat Israel. ?n ziua urm?toare, armatele a cinci state arabe- Egipt, Transiordania, Siria, Liban ?i Irak - au atacat Israelul, lansand faza interstatal? a R?zboiului arabo-israelian din 1948-1949; Arabia Saudit? a trimis un contingent militar sub comand? egiptean?; Yemenul cel ?ndep?rtat a declarat ?i el r?zboi dar nu a ?ntreprins ac?iuni militare. Dup? un an de lupte, un acord de ?ncetarea focului a fost semnat ?i s-au stabilit o linie de armisti?iu, frontiere temporare, cunoscute sub numele de Linia verde. Iordania a anexat ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Cisiordania ?i Ierusalimul de Est, iar Egiptul a preluat controlul Fa?iei Gaza. Organiza?ia Na?iunilor Unite estimeaz? c? mai mult de 700.000 de palestinieni au fost expulza?i sau au fugit ?n timpul conflictului din teritoriile pe care s-a alc?tuit Statul Israel .

Israel a fost acceptat ca membru al Organiza?iei Na?iunilor Unite, cu majoritate de voturi, la 11 mai1949. ?n primii ani de existen?? a statului, mi?carea social-democrat? condus? de primul ministru David Ben-Gurion a dominat politica israelian?. Ace?ti ani au fost marca?i de un aflux de supravie?uitori ai Holocaustului, precum ?i de imigran?i ?i refugia?i evrei din ??rile arabe, dintre care mul?i s-au confruntat cu persecu?ii ?i spolieri ?n ??rile lor de origine. ?n consecin??, popula?ia Israelului a crescut ?ntre 1948 ?i 1958 de la 800.000 la doua milioane de locuitori. ?ntre 1948-1970, aproximativ 1.151.029 refugia?i ?i imigran?i evrei s-au mutat ?n Israel. Unii au ajuns ca refugia?i f?r? nici un fel de bunuri ?i au fost caza?i ?n tabere temporare cunoscute sub numele de ma'abarot; pan? ?n 1952, peste 200.000 de imigran?i au tr?it ?n aceste a?ez?ri temporare de corturi ?i bar?ci. Necesitatea de a rezolva criza l-a determinat pe Ben-Gurion s? semneze un acord de desp?gubiri cu Germania de Vest, care a declan?at proteste de mas? ale unei p?r?i a popula?iei evreie?ti, mai ales din tab?ra na?ionalist? ?i conservatoare, consternat? de ideea ca Statul evreiesc accept? compensa?ii b?ne?ti pentru Holocaust.

?n anii 1950, a?ez?ri israeliene au fost adesea atacate de Fedaini palestinieni, mai ales din Fa?ia Gaza ocupat? de Egipt, dar ?i din Cisiordania, devenit? parte a Iordaniei. ?n 1950 Egiptul a ?nchis Canalul Suez ?i a blocat stramtoarea Tiran pentru transporturile israeliene ?i a avut loc o escaladare a tensiunii de-a lungul grani?elor Israelului, ?nso?it? de incidente militare. ?n 1956, Israelul s-a al?turat unei alian?e secrete cu Marea Britanie ?i Fran?a, care urm?reau reca?tigarea controlului Canalului Suez, pe care egiptenii l-au na?ionalizat (vezi Criza Suezului). Israelul a invadat Peninsula Sinai, dar a fost silit (sub presiunile SUA ?i ale URSS), s? se retrag?. ?n schimb Organiza?ia Na?iunilor Unite urma s? dea garan?ii pentru drepturile Israelului la acces liber ?n Marea Ro?ie ?i Canalul de Suez.

La ?nceputul anilor 1960, Israelul l-a capturat pe criminalul de r?zboi nazist Adolf Eichmann ?n Argentina si l-a adus ?n Israel pentru a-l judeca. Procesul a avut un impact major asupra con?tientiz?rii publicului asupra Holocaustului. Eichmann r?mane singura persoan? din lume, care a fost condamnat? la execu?ie de c?tre un tribunal israelian.

Conflicte ?i tratate de pace

State care nu recuno?teau de jure Israelul ?n anul 2018 (?n verde)

Para?uti?ti israelieni la Zidul Plangerii din Ierusalim, imediat dup? capturarea sa de la iordanieni ?n R?zboiul de ?ase Zile, 1967. Fotografie: David Rubinger

Na?ionali?tii arabi condu?i de pre?edintele egiptean Gamal Abdel Nasser au continuat s? refuze s? recunoasc? Israelul ?i au solicitat distrugerea lui. Pan? ?n 1966, rela?iile israeliano-arabe s-au deteriorat, pan? la punctul cand au avut loc incidente militare ?ntre for?ele israeliene ?i arabe. ?n 1967, Egipt, a expulzat trupele de men?inere a p?cii ale ONU, sta?ionate ?n Peninsula Sinai din 1957 ?i a anun?at o blocad? par?ial? a accesului Israelului la Marea Ro?ie. ?n mai 1967 o serie de state arabe au ?nceput s?-?i mobilizeze for?ele. Israel a v?zut aceste ac?iuni ca un casus belli. La 5 iunie 1967, Israelul a lansat un atac preventiv ?mpotriva Egiptului ?i Siriei. Ulterior la ostilit?ti s-au al?turat Iordania ?i Irakul. ?n cadrul unui R?zboi de ?ase Zile, superioritatea militar? israelian? a fost demonstrat? ?n mod clar ?mpotriva adversarilor arabi, mai numero?i. Israelul a reu?it s? captureze Cisiordania, Fa?ia Gaza, Peninsula Sinai ?i ?n?l?imile Golan. Grani?ele Ierusalimului au fost extinse, ?ncorporand Ierusalimul de Est, iar Linia verde din 1949 a devenit grani?a administrativ? dintre Israel ?i teritoriile ocupate.

?n R?zboiul de ?ase Zile din 1967, Israelul a ?nvins armatele combinate din Egipt, Iordania (sus?inut? de Irak) ?i Siria. Dup? r?zboi, Israelul s-a confruntat cu tot mai mult? rezisten?? intern? din partea palestinienilor arabi. Cea mai important? dintre diferitele grupuri combatante palestiniene arabe a fost Organiza?ia pentru Eliberarea Palestinei (OEP), ?nfiin?at? ?n 1964, care ini?ial s-a angajat la ?lupta armat? ca singura modalitate de a elibera patria”. La sfar?itul anilor 1960 ?i ?nceputul anilor 1970, grup?rile palestiniene au lansat un val de atacuri ?mpotriva Israelului ?i a unor obiective civile evreie?ti din ?ntreaga lume, inclusiv un masacru al atle?ilor israelieni la Jocurile Olimpice de var? din 1972 din München.

La 6 octombrie 1973, cand evreii s?rb?toreau Iom Kipur, armatele egiptene ?i siriene au lansat un atac surpriz? ?mpotriva Israelului. R?zboiul s-a ?ncheiat la 26 octombrie cu victoria Israelului care, ?n pofida unor pierderi grele, mai ales ?n prima parte a r?zboiului, a respins cu succes for?ele egiptene ?i siriene, ?mpingand frontul ?nd?r?t pe teritoriul du?man . O anchet? intern? a exonerat Guvernul de responsabilitatea pentru e?ecurile de dinainte ?i din timpul r?zboiului, dar mania public? l-a for?at pe prim-ministrul Golda Meir s? demisioneze.

?n iulie 1976, trupele de comando israeliene au efectuat o misiune ?ndr?znea??, care a reu?it salvarea a 95 de ostatici, care erau de?inu?i de c?tre gherilele Organiza?iei pentru Eliberarea Palestinei pe Aeroportul Interna?ional Entebbe aproape de Kampala, Uganda.

Alegerile Knesset-ului din 1977 au marcat un punct de cotitur? ?n istoria politic? a Israelului cand partidul de centru-dreapta Likud al lui Menachem Begin a preluat controlul de la Partidul Laburist. Mai tarziu ?n acela?i an, pre?edintele egiptean Anwar El Sadat a f?cut o c?l?torie ?n Israel ?i a vorbit ?n fa?a Knesset-ului ?n ceea ce a fost prima recunoa?tere a Israelului de c?tre un ?ef de stat arab. ?n cei doi ani care au urmat, Sadat ?i Menahem Begin au semnat Acordurile de la Camp David (1978) ?i Tratatul de Pace Israel-Egipt (1979). Israelul s-a retras din Peninsula Sinai ?i au convenit s? ini?ieze negocieri asupra unei autonomii pentru palestinienii din Cisiordania ?i Fa?ia Gaza.

La 11 martie 1978, un raid de gheril? OEP din Liban a dus la masacrul de pe drumul costier, ?n care 35 de civili israelieni au fost uci?i ?i 75 r?ni?i. Israelul a r?spuns prin invazia sudului Libanului pentru a distruge bazele palestiniene ale OEP de la sud de raul Litani. Cei mai mul?i lupt?tori OEP s-au retras ?i Israelul a controlat sudul Libanului pan? ce o for?? ONU ?i armata libanez? l-au putut prelua. Cu toate acestea, OEP a reluat curand politica sa de rezisten?? contra Israelui. ?n urm?torii ca?iva ani OEP organizat infiltr?ri ai oamenilor s?i ?i actiuni de teroare contra popula?iei israeliene ?i a bombardat sporadic peste grani??. Israel a efectuat numeroase contr-atacuri de represalii din aer ?i pe sol.

?ntre timp guvernul lui Begin a ?ncurajat ?n mod activ israelieni s? se stabileasc? ?n Cisiordania ocupat?.

Legea fundamental?: Ierusalim, capitala Israelului, adoptat? ?n 1980, a fost considerat de unii reafirmarea anex?rii Ierusalimului de est de c?tre Israel din 1967 prin decret guvernamental ?i a reaprins controversele interna?ionale asupra statutului ora?ului. Cu toate acestea, nu existat niciodat? un act ?n care guvernul israelian s? defineasc? ceea ce se consider? a fi extinderea teritoriului Israelului ?i nici un act care s? includ? ?n mod specific ?n acesta Ierusalimul de Est. Pozi?ia majorit??ii statelor membre ale ONU se reflect? ?n numeroase rezolu?ii ?n care se declar? c? ac?iunile ?ntreprinse de c?tre Israel de a-?i stabili cet??enii ?n Cisiordania ?i de a impune legi ?i administrare asupra Ierusalimului de Est sunt ilegale ?i nu au nici o valabilitate.

La 7 iunie 1981, avia?ia israelian? a distrus singura central? de energie nuclear? din Irak, care a fost ?n construc?ie chiar ?n afara Bagdadului.

Dup? o serie de atacuri OEP, in 1982, Israelul a invadat Libanul, ?nc? o dat?, pentru a distruge bazele de la care Organiza?ia pentru Eliberarea Palestinei au lansat atacuri ?i rachete spre nordul Israelului. Acesta reprezentat Primul r?zboi din Liban,. denumit in Israel Opera?iunea ?Pace pentru Galileea” ?n primele ?ase zile de lupte, israelienii au distrus for?ele militare ale OEP din Liban ?i i-au ?nvins decisiv pe sirieni. O anchet? a guvernului israelian - Comisia Kahan - i-a considerat mai tarziu pe Begin, Sharon ?i pe generalii israelieni indirect responsabili pentru masacrele de la Sabra ?i Shatila efectuate de Falangele libaneze ca reac?ie la asasinarea conduc?torului lor, pre?edintele recent ales al Libanului, Bachir Jemayel. ?n 1985, Israelul a r?spuns la un atac terorist al OEP ?n Cipru prin bombardarea sediul OEP din Tunis. Israelul s-a retras din cea mai mare parte a Libanului ?n 1986, dar a men?inut o zon? tampon de frontier? ?n sudul Libanului pan? ?n anul 2000. Prima Intifada, o revolt? palestinian? ?mpotriva domina?iei israeliene, a izbucnit ?n 1987, cu valuri de demonstra?ii necoordonate ?i violen?e care au loc mai ales ?n Cisiordania ?i Gaza. Pe parcursul urm?torilor ?ase ani, Intifada a devenit mult mai organizat? ?i a inclus m?suri economice ?i culturale, care vizeau perturbarea ocupa?iei israeliane. Mai mult de o mie de oameni au fost uci?i ?n violen?e, mul?i dintre ei tineri care aruncau cu pietre. R?spunzand la raidurile de gheril? continue ale OEP ?n nordul Israelului, Israelul a lansat un alt raid de represalii ?n sudul Libanului ?n 1988. Pe fondul tensiunilor ?n cre?tere cu privire la criza din Kuweit, poli?i?tii de frontier? israelieni au tras ?ntr-o mul?ime palestinian? revoltat? lang? moscheea Al-Aqsa din Ierusalim. 20 de persoane au fost ucise ?i aproximativ 150 r?nite. ?n timpul r?zboiului din Golf din 1991, OEP l-a sus?inut pe Saddam Hussein ?i atacurile cu rachete scud ?mpotriva Israelului. ?n ciuda indign?rii publice, Israel a luat ?n seam? solicitarea SUA de-a se ab?ine de a r?spunde la atacuri ?i nu a participat la acest r?zboi.

I?hak Rabin ?i Yasser Arafat dau mana la semnarea Acordurilor de la Oslo, cu Bill Clinton ?n spatele lor, 1993

?n 1992, I?hak Rabin a devenit prim-ministru ?n urma unor alegeri ?n care partidul s?u a solicitat compromisul cu vecinii Israelului. ?n anul urm?tor, Shimon Peres, ?n numele Israelului, ?i Mahmoud Abbas din partea OEP, au semnat Acordurile de la Oslo, care au dat Autorit??ii Na?ionale Palestiniene dreptul de a guverna p?r?i din Cisiordania ?i Fa?ia Gaza. OEP a recunoscut, de asemenea, dreptul Israelului de a exista ?i a promis ?ncetarea terorismului. ?n 1994, Tratatul de pace Israel-Iordania a fost semnat de regele Hussein si premierul Rabin, act prin care Iordania a devenit a doua ?ar? arab? care a normalizat rela?iile cu Israelul. Sprijinul arab public pentru Acorduri a fost deteriorat de continuarea coloniz?rii israeliene ?i de punctele de control, precum ?i de deteriorarea condi?iilor economice. Sprijinul publicului israelian pentru Acordurile de la Oslo a diminuat dup? ce Israelul a fost lovit de o serie de atacuri sinuciga?e palestiniene. ?n cele din urm?, ?n timp ce pleca de la un miting de pace ?n noiembrie 1995, I?hak Rabin a fost asasinat de c?tre un evreu din aripa de extrem? dreapta care s-a opus Acordurilor.

La sfar?itul anilor 1990, Israel, sub conducerea lui Binyamin Netanyahu, s-a retras din Hebron, ?i a semnat Memorandumul Wye River, f?cand un gest de bun?voin?? fa?? de Autoritatea Na?ional? Palestinian?. Ehud Barak, ales prim-ministru ?n 1999 din partea social-democra?iei, a ?nceput noul mileniu prin retragerea for?elor din sudul Libanului ?i a desf??urarat negocieri cu pre?edintele Autorit??ii Palestiniene, Yasser Arafat ?i cu pre?edintele american Bill Clinton, la Summit-ul Camp David din 2000. ?n timpul reuniunii la nivel ?nalt, Barak a oferit un plan pentru ?nfiin?area unui stat palestinian, dar Yasser Arafat l-a respins. Dup? e?ecul negocierilor ?i o vizit? controversat? a liderului Likud, Ariel Sharon, pe Muntele Templului, a ?nceput a doua Intifada care s-a caracterizat printr-un val de teroare palestinian ?mpotriva civililor ?i militarilor israelieni. Sharon a devenit prim-ministru ?ntr-un scrutin special ?n 2001. ?n timpul mandatului s?u, Sharon a pus dup? ca?iva ani stavil? valului de teroare, prin operatia Zid de ap?rare, a pus ?n aplicare un plan de retragere unilateral? a Israelului din Fa?ia Gaza ?i, de asemenea, a ini?iat construc?ia unei bariere israeliene de separare cu zonele locuite de arabi ?n Cisiordania.

?n iulie 2006, un atac de artilerie al Hezbollah asupra a?ez?rilor Israelului de la frontiera de nord ?i o r?pire transfrontalier? a doi solda?i israelieni a declan?at cel de-al doilea r?zboi din Liban. Doi ani mai tarziu, ?n mai 2008, Israelul a confirmat c? a fost discutat un tratat de pace cu Siria pentru un an, avand Turcia ca mediator. Cu toate acestea, la sfar?itul anului, Israel a intrat ?ntr-un alt conflict, cand ?ncetarea focului ?ntre Hamas ?i Israel a luat sfar?it. R?zboiul din Gaza a durat trei s?pt?mani ?i s-a ?ncheiat dup? ce Israel, a anun?at un armisti?iu unilateral. Hamas a anun?at ?ncetarea focului separat. De?i nicio parte nu a ?ncetat complet focul, armisti?iul a r?mas stabil.

?n zorii zilei de samb?t?, 7 octombrie 2023, ?n timpul s?rb?torii evreie?ti de Simhat Tora, organiza?iile teroriste islamiste din Fa?ia Gaza, Hamas ?i Jihad Islami, sub pretextul de a salvgarda Moscheea Al-Aqsa de pe Muntele Templului din Ierusalim ?n cadrul unei ac?iuni denumite ?Potopul Al Aksa”, au violat printr-un atac surpriz? grani?a cu Israelul, au mitraliat sute de tineri care participau la un festival de muzic? electronic?, au ocupat ?i distrus numeroase localit??i israeliene din apropierea grani?ei, au masacrat peste 1300 de persoane, majoritatea civile, inclusiv copii, femei ?i b?trani, au r?nit circa 3000, ?i au r?pit peste 240 persoane, inclusiv copii, femei ?i b?trani. Mii de rachete parte, artizanale ?i, marea majoritate, de produc?ie iranian? au fost lansate asupra popula?iei civile din sudul, centrul ?i nordul Israelului. ?n urm?toarele zile, Israelul a fost pus in situa?ia de a declan?a r?zboiul de ap?rare, denumit al S?biilor de fier, contra regimului terorist islamist al Hamasului din Gaza, care, folosind metode ca cele ale organiza?iilor de tip Statul Islamic sau Al-Qaida, ?i amenin?? securitatea. Ofensiva israelian? continu? ?i ast?zi. Dup? datele ministerului s?n?t??ii al Hamasului, num?rul victimelor din randul palestinienilor din Fa?ia Gaza a ajuns la 18.000 de persoane, din care aproximativ 6000 sunt copii. Israelul a bombardat ?coli ONU,tabere de refugia?i, moschee ?i spitale, unde ?i-au pierdut viata mul?i civili ?i personal auxiliar al ONU din randurile palestinienilor. Israelul a demascat folosirea institu?iilor civile de c?tre Hamas ?n scopul activit??ilor militare si teroriste. Hamasul continu? s? de?in? 138 ostatici, majoritatea civili, inclusiv copii, femei, b?trani, c?rora nu li se permite primirea de vizite din partea Crucii Rosii Interna?ionale. Israelul este supus la atacuri cu proiectile ?i rachete asupra popula?iei civile si din partea membrilor ?i alia?ilor Hamasului din Liban si Siria, ?n primul rand, organiza?ia pro- Hezbollah, de asemenea, din partea organiza?iei ?iite a hittilor din Yemen, care, ?n plus, a amenin?at libertatea de circula?ie a navelor comrciale ?n Marea Ro?ie.

Geografie

Articol principal: Geografia Israelului

Harta topografic? a Israelului

Israelul este situat la cap?tul estic al M?rii Mediterane, delimitat de c?tre Liban la nord, Siria la nord-est, Iordania la est ?i Egipt la sud-vest. Din punct de vedere geografic, Israelul apar?ine continentului asiatic. Este pozi?ionat la intersec?ia paralelei de 30°30' latitudine nordic? cu meridianul de 34°45' longitudine estic?. Cu o form? lung? ?i ?ngust?, teritoriul s?u se extinde pe o lungime de 470 km de la nord la sud ?i 135 km de la est la vest. Frontiera terestr? total? a Israelului este de 857 km, coasta mediteranean? de 194 km ?i 12 km pe coasta M?rii Ro?ii.

Pe teritoriul suveran al Israelul, cu excep?ia tuturor teritoriilor capturate de Israel ?n timpul R?zboiului de ?ase Zile din 1967, suprafa?a este de aproximativ 20.770 km2, dintre care 2% este ap?. Suprafa?a total? sub conducere israelian?, cand sunt incluse ?n?l?imile Golan ?i Ierusalimul de Est, este de 22.072 km2, iar suprafa?a total? sub control israelian, incluzand zona controlat? militar ?i sub guvernare par?ial palestinian?, Cisiordania, este de 27.799 km2.

Israelul poate fi ?mp?r?it ?n patru regiuni geografice: trei, sub form? de bande paralele, de la nord la sud ?i o a patra regiune, ?n mare parte arid?, situat? ?n jum?tatea sudic?.

Campia de coast?, care se ?ntinde paralel cu Marea Mediteran?, este compus? din dune nisipoase, m?rginit? de terenuri arabile care se ?ntind pan? la 40 de km ?n interiorul ??rii. ?n nord, nisipul plajelor este uneori punctat de stanci calcaroase ?i nisipoase. Campia de coast? ofer? ad?post la mai mult de jum?tate din popula?ia ??rii ?i include marile centre urbane.

Mai multe lan?uri muntoase str?bat ?ara de-a lungul ei. La nord-est, terenurile de bazalt ale Platoului Golan, format odinioar? din erup?ii vulcanice, se ridic? sub forma unor stanci abrupte, ce domin? Valea Hula. Mun?ii Galileei ating altitudini de la 500 la 1.200 de metri. Micile parauri ?i c?derile de ploaie, relativ abundente, men?in verdea?a pe tot parcursul anului. Valea lui Izrael care separa mun?ii Galileei ?i ai Samariei, este zona agricol? cea mai bogat? a Israelului, ?n care se g?sesc un num?r mare de sate-cooperative (kibu?uri ?i mo?avuri). Mun?ii Samariei ?i ai Iudeei ofer? un mozaic de coline stancoase ?i v?i fertile ce scot ?n eviden?? petele argintii-verzulii ale secularilor copaci de m?slini. Terasele de pe coline, formate din timpurile str?vechi, se integreaz? ?n peisajul natural. Popula?ia este concentrat?, ?n principal, ?n micile centre urbane ?i ?n marile sate.

Podi?ul Negev, care acoper? aproape jum?tate din ?ar?, este foarte pu?in populat, iar locuitorii s?i se ocup? ?n principal cu agricultura ?i industria. ?nspre sud, Podi?ul Negev devine o zon? arid?, marcat? de mici coline ?i campii, ?ntret?iate de canioane ?i v?i pe care ploile de iarn? le transform? ?n torente. ?i mai la sud, se afl? o regiune de piscuri aride ?i abrupte, de cratere ?i platouri stancoase, ?n care climatul devine mai uscat, iar mun?ii mai ?nal?i. Unice pentru Israel ?i Peninsula Sinai sunt makhteshim sau circurile de eroziune. Cel mai mare makhtesh din lume este Craterul Ramon, care m?soar? 40 km lungime ?i 8 km l??ime. La extremitatea sudic? a Podi?ului Negev, pe malul M?rii Ro?ii, se afl? ora?ul Eilat.

• 
  Muntele Hermon (2.224 m), cel mai ?nalt punct din Israel
• 
  Muntele M?slinilor (835 m)
• 
  Muntele Tabor (588 m)
• 
  Muntele Carmel (546 m)
• 
  Marea Moart? (–417 m), cel mai jos punct de pe uscat

Hidrografie

Raul Iordan

Datorit? climatului arid exist? pu?ine rauri. Raul cel mai mare din Israel este Iordan. ?ncepe din Muntele Hermon ?i curge pe grani?a cu Liban pan? ?n Marea Moart?, cel mai de jos punct de pe suprafa?a P?mantului. De-a lungul cursului s?u, Iordanul alimenteaz? dou? lacuri: Hula (acum aproape secat) ?i Marea Galileei.

Marea Moart? e ?n realitate un lac, dar printr-o tradi?ie ?ndelungat? este utilizat? denumirea de ?mare”, are o puternic? concentra?ie de s?ruri, fiind considerat? cea mai s?rat? din lume. Aici nu tr?ie?te nici m?car un pe?te, de aceea se nume?te Marea Moart?. Marea Galileei (cunoscut? ?i ca Lacul Tiberiada, Lacul Ghenizaret, Lacul Kinneret sau Marea Tiberiadei) este lacul de ap? dulce cel mai jos de pe p?mant.

Clim?

Z?pad? ?n Ierusalim la mijlocul lunii decembrie 2013

Israelul se afl? ?ntr-o ?r?scruce climatic?”, fiind o zon? de tranzi?ie ?ntre un climat temperat ?i unul arid. Zonele de sud ?i de est ale Israelului se caracterizeaz? printr-un climat arid, ?n timp ce celelalte zone se caracterizeaz? printr-un climat mediteranean.

Predomin? dou? sezoane principale: o perioad? de iarn? ploioas?, din noiembrie pan? ?n mai ?i o var? cald?, care dureaz? urm?toarele ?ase luni. Prim?vara ?i toamna, un fenomen particular ?l reprezint? vantul uscat ?i fierbinte, ?nc?rcat cu nisip, denumit hamsin. Temperaturile ?n Israel variaz? foarte mult, mai ales ?n timpul iernii. Regiunile mai mult muntoase pot fi vantoase, friguroase ?i uneori ?nz?pezite; ?n Ierusalim ninge cel pu?in o dat? ?n fiecare an. Ora?ele de coast?, cum ar fi Tel Aviv ?i Haifa, au un climat tipic mediteranean, cu ierni reci, ploioase ?i veri lungi, calde. Zona Beer ?eva ?i Negevul de Nord au un climat semiarid, cu veri calde, ierni reci, dar cu zile mai pu?ine ploioase decat la climatul mediteranean. Negevul de Sud ?i zonele Arava au clim? de?ertic?, cu veri foarte calde ?i uscate, ?i ierni blande, cu cateva zile de ploaie. Cea mai ridicat? temperatur? de pe continentul asiatic (53,9°C) a fost ?nregistrat? ?n 1942, ?n kibu?ul Tirat Zvi din nordul v?ii Iordanului. Cea mai sc?zut? temperatur? ?nregistrat? vreodat? ?n Israel a fost de –13,7°C (la Tel Hatanim, ?n Valea Bet Netofa, pe 7 februarie 1950).

Temperaturi: medii multianuale (1981–2000)

Sta?ie	Temperatura medie zilnic? (°C)				Num?rul de zile pe an cu temperatur?
	Ianuarie		Iulie
	Minima	Maxima	Minima	Maxima	Peste 30°	Sub 10°
Ierusalim	6,4	11,8	19,4	29	44	116
Tel Aviv	9,8	17,5	23	29,4	41	52
Haifa	8,9	17	23	31,1	87	67
Safed	4,5	9,4	18,8	29,8	51	148
Beer ?eva	7,5	16,7	20,5	32,7	128	102
Eilat	9,8	20,8	25,9	39,9	202	44

Precipita?ii: medii multianuale (1971–2000)

Sta?ie	Precipita?ii (mm)	Num?rul zilelor ploioase pe an (mai mult de 1 mm pe zi)
Ierusalim	554	45
Tel Aviv	530	45
Haifa	538	50
Safed	682	58
Beer ?eva	204	27
Eilat	29	5

Flor? ?i faun?

Biblia descrie ?ara ca fiind ?un ?inut bun pentru cultivarea graului ?i orzului, a vi?ei de vie, a smochinilor ?i a rodiilor, a m?slinilor ?i a mierii”. Suprafe?e ?ntinse de p?duri indigene, perene ?i de maquis, au fost distruse, dar ?n jur de 240 de milioane de noi copaci au fost planta?i din 1901 ?ncoace, ?n cadrul unui program major de re?mp?durire. Vegeta?ia este redus?, cu excep?ia celei din campia de coast?, unde exist? condi?ii favorabile cultiv?rii citricelor, iar ?n Valea Iordanului condi?iile climatice favorizeaz? cultivarea planta?iilor de fructe tropicale. Fauna este format? din ?acali ?i hiene, care sunt destul de numeroase. ?n zona Lacului Hula tr?iesc mistre?i. Odat? cu dezvoltarea vegeta?iei ?i resurselor de ap?, num?rul p?s?rilor ?i c?prioarelor a crescut.

Exist? 2.867 de specii cunoscute de plante g?site ?n Israel. Dintre acestea, cel pu?in 253 de specii sunt introduse ?i neindigene. 66 de parcuri na?ionale ?i 190 de rezerva?ii naturale exist? ?n Israel, acoperind 20% din suprafa?a ??rii.

Politic?

Israelul func?ioneaz? ?n cadrul unui sistem parlamentar ca o republic? democratic? cu sufragiu universal. Un membru al parlamentului sus?inut de o majoritate parlamentar? devine prim-ministru; de obicei, acesta este pre?edintele celui mai mare partid. Prim-ministrul este ?eful guvernului ?i ?ef de cabinet. Israelul este guvernat de un parlament cu 120 de membri, cunoscut sub numele de Knesset. Statutul de membru al Knessetului se bazeaz? pe reprezentarea propor?ional? a partidelor politice, cu un prag electoral de 2%, care, ?n practic?, a dus la guvernele de coali?ie.

Alegerile parlamentare sunt programate la fiecare patru ani, dar coali?iile instabile sau un vot de ne?ncredere din partea Knessetului pot dizolva un guvern mai devreme. Legile de baz? ale Israelului func?ioneaz? ca o constitu?ie nescris?. ?n mai 2003, Knessetul a ?nceput s? elaboreze o constitu?ie oficial? pe baza acestor legi. Actualul parlament are urm?toarea structur?:

	Partid	Membri	Componen?a Knessetului
	Likud	30
	Uniunea Sionist?	24
	Lista Comun?	13
	Yesh Atid	11
	Kulanu	10
	HaBayit HaYehudi	8
	Shas	7
	Yisrael Beiteinu	6
	Yahadut HaTora HaMeuhedet	6
	Meretz	5

Pre?edintele Israelului este ?eful statului, cu atribu?ii limitate ?i ?n mare parte ceremoniale.

Sistemul juridic

Israelul dispune de un sistem cu trei nivele juridice:

• judec?toriile de pace – instan?ele cu magistra?i, situate ?n cele mai multe ora?e din ?ar?;
• judec?toriile districtuale – servesc ca curte de prim? instan?? ?i curte de instan?? de apel, ele sunt situate ?n cinci din cele ?ase districte ale Israelului;
• Curtea Suprem? de Justi?ie de la Ierusalim, instan?a suprem? cu un dublu rol: cel de ?nalt? instan?? de apel ?i cel de ?nalt? Curte de Justi?ie. ?n aceasta din urm?, Curtea Suprem? de Justi?ie ac?ioneaz? ca un tribunal de prim? instan??, care permite persoanelor fizice, atat cet??enilor, cat ?i celor care nu sunt cet??eni, s? cear? ajutor judiciar ?mpotriva deciziilor autorit??ilor de stat. Israelul nu a ratificat Statutul de la Roma cu privire la Curtea Penal? Interna?ional?, invocand scepticismul cu privire la capacitatea acestei instan?e de a-?i p?stra neutralitatea politic?, de?i ?i sprijin? obiectivele.

Sistemul juridic al Israelului combin? trei tradi?ii juridice: dreptul comun englez, dreptul civil ?i dreptul evreiesc (Halaha). El se bazeaz? pe principiul stare decisis (precedent) ?i este un sistem acuzator, unde p?r?ile ?n cauz? aduc probe ?n fa?a instan?ei. Cazurile Cur?ii sunt decise de judec?tori profesioni?ti, mai degrab? decat de jura?i. C?s?toria ?i divor?ul sunt sub jurisdic?ia instan?elor religioase: evreie?ti, musulmane, druze ?i cre?tine. Un comitet format din membri ai Knessetului, judec?torii Cur?ii Supreme de Justi?ie, precum ?i membrii Israeli Bar realizeaz? alegerea judec?torilor. Administrarea instan?elor Israelului (atat a instan?elor de judecat? generale, cat ?i a instan?elor muncitore?ti), sunt efectuate de c?tre administra?ia instan?elor, situat? ?n Ierusalim. Instan?ele generale ?i cele muncitore?ti sunt instan?e f?r? suport pe hartie: dosarele instan?ei, precum ?i deciziile Cur?ii sunt depozitate electronic.

Diviziuni administrative

Articol principal: Districtele Israelului

Statul Israel este ?mp?r?it ?n ?ase districte administrative principale, cunoscute sub numele de mehozot (??????; singular: mahoz): Centru, Haifa, Ierusalim, Nord, Sud ?i Tel Aviv. Districtele sunt la randul lor ?mp?r?ite ?n 15 subdistricte cunoscute sub numele de nafot (????; singular: nafa), care sunt ?i ele ?mp?r?ite ?n 50 de regiuni naturale.

Districtele Israelului: (1) Nord, (2) Haifa, (3) Centru, (4) Tel Aviv, (5) Ierusalim ?i (6) Sud

Nr.	District	Capital?	Subdistricte	Suprafa??	Popula?ie
					Evrei	Arabi	Total
1	Nord ???? ????? ????? ??????	Nazaret	Safed, Kinneret, Jezreel, Acra	3.320 km2	43%	54%	1.380.400
2	Haifa ???? ???? ????? ????	Haifa	Haifa, Hadera	866 km2	68%	26%	981.300
3	Centru ???? ????? ??????? ??????	Ramla	?aron, Petah Tikva, Ramla, Rehovot	1.294 km2	88%	8%	2.071.500
4	Tel Aviv ???? ?? ???? ????? ?? ????	Tel Aviv	Tel Aviv	172 km2	93%	1%	1.368.800
5	Ierusalim ???? ??????? ????? ?????	Ierusalim	Ierusalim	653 km2	67%	32%	1.058.000
6	Sud ???? ????? ????? ??????	Beer ?eva	A?kelon, Beer ?eva	14.185 km2	73%	20%	1.217.500
A	?n?l?imile Golan ??? ????? ???? ???????			1.200 km2
B	Iudeea ?i Samaria ???? ????? ??????? ????? ????????	Ariel		5.878 km2
C	Fa?ia Gaza ????? ??? ???? ???	Gaza		365 km2

Teritoriile ocupate de Israel

?n 1967, ca urmare a R?zboiului de ?ase Zile, Israelul a preluat controlul asupra Cisiordaniei (Iudeea ?i Samaria), Ierusalimului de Est, Fa?iei Gaza, ?n?l?imilor Golan ?i Peninsulei Sinai - retrocedat? Egiptului ca parte a Tratatului de pace din 1979. Anumite zone din aceste teritorii cu acte de proprietate evreie?ti anterioare sau, sub proprietate statal?, au fost colonizate cu cet??eni israelieni. Israelul a aplicat dreptul civil ?n ?n?l?imile Golan ?i Ierusalimul de Est, integrate ?n teritoriul s?u suveran, acordand localnicilor (palestinieni) stare de reziden?? permanent? ?i posibilitatea de a ob?ine cet??enia israelian?. Cisiordania a r?mas sub ocupa?ie militar?, iar palestinienii din aceast? zon? nu pot deveni cet??eni israelieni. Fa?ia Gaza este total separat? de Israel, dar deoarece se afl? ?n stare de r?zboi cu Israelul, acesta men?ine o stare de control asupra spa?iului aerian ?i al apelor. Pan? la semnarea unui acord de pace sau de ne-beligeran??, Fa?ia Gaza ?i Cisiordania sunt v?zute de c?tre palestinieni ?i o parte a comunit??ii interna?ionale ca locul unui viitor stat palestinian ?n speran?a c? vor putea - ?ntr-un viitor mai mult sau mai pu?in apropiat - s?-i elimine pe evrei din zon? ?i s?-?i recapete domina?ia asupra ?ntregului teritoriu al fostei Palestine Mandatare. ?n contradic?ie cu multe state ?i sub presiunea statelor islamice, Consiliul de Securitate ONU a declarat anexarea Ierusalimului de Est ?i a ?n?l?imilor Golan ca fiind ?nul? ?i nedorit?” ?i teritoriile ca fiind ?ocupate”. Curtea Interna?ional? de Justi?ie a afirmat, ?n opinia sa consultativ? din 2004 privind legalitatea construc?iei unui zid de separare israelian contra jafurilor ?i infiltr?rilor teroriste din Cisiordania, c? terenurile capturate de Israel ?n R?zboiul de ?ase Zile, inclusiv Ierusalimul de Est, sunt teritorii ocupate.

Statutul Ierusalimului de Est a fost un obstacol ?n cadrul negocierilor dintre Guvernul israelian ?i reprezentan?ii palestinienilor, pentru un acord de pace, Israel considerand acest teritoriu ca fiind al s?u, precum ?i o parte din capitala sa. Negocierile cu privire la teritorii, bazate pe Rezolu?ia Consiliului de Securitate a ONU nr. 242, care subliniaz? ?inadmisibilitatea dobandirii de teritorii prin r?zboi” ?i solicit? Israelului s? se retrag? din teritoriile ocupate ?n schimbul normaliz?rii rela?iilor cu statele arabe, a?a numitul ?teren pentru pace”, care este pentru Israel o rezolu?ie inechitabil? - nu au dat rezultate.

Demografie

Densitatea maxim? a popula?iei se ?nregistreaz? ?n arealul Tel Aviv–Yafo (peste 6.500 de locuitori pe km2), ?n zona Ierusalim–Ramallah ?i Haifa (cca. 1.000 de locuitori pe km2). Zonele cele mai slab populate sunt regiunea de?ertului Negev (sub 1 locuitor pe km2).

Popula?ia Israelului este considerat? tan?r? ?n compara?ie cu popula?iile altor ??ri occidentale. ?n 2015, 27,83% din popula?ie avea ?ntre 0 ?i 14 ani, ?n timp ce doar 11,24% erau mai ?n varst? de 65 de ani. Un studiu publicat de Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii ?n revista medical? Lancet plasa Israelul pe locul ?ase din 188 de ??ri ?n ceea ce prive?te speran?a de via??. Speran?a de via?? ?n 2014 era de 80,2 ani pentru b?rba?i ?i de 84 de ani pentru femei. Aceast? speran?? de via?? continu? un trend ascendent al ultimului deceniu, iar speran?a de via?? ?n Israel este mai mare decat media OCDE.

Potrivit unui raport din august 2014 realizat de Centrul Taub pentru Studii de Politic? Social?, Israelul are cea mai mare rat? a natalit??ii dintre ??rile dezvoltate, de trei copii pe femeie versus o medie de 1,7 copii pe femeie ?n alte ??ri dezvoltate. ?n timp ce datele Biroului Central de Statistic? arat? c? haredim (ultra-ortodoc?ii) ?i arabii israelieni au rate deosebit de mari ale natalit??ii, femeile evreice seculare tind, de asemenea, s? aib? mai mul?i copii decat femeile din alte ??ri dezvoltate. Rata mare a natalit??ii este stimulat? de politicile guvernamentale de ?ncurajare a fecundit??ii. Israelul este singura ?ar? din lume care ofer? fertilizare in vitro ?n esen?? gratuit? pentru femei, pentru pan? la doi copii, precum ?i beneficii pentru copii aproape universale. Mai mult, Israelul ofer? un mediu relativ favorabil pentru mamele care lucreaz?, avand drept efect rate mari de angajare ?n randul mamelor israeliene cu varsta cuprins? ?ntre 25 ?i 44 de ani.

Grupuri etnice

     Evrei (74,8%)

     Arabi (20,8%)

     Al?ii (cre?tini non-arabi, Bahá'í etc.) (4,4%)

Folosirea limbii ebraice ?n Israel ?i zonele A, B ?i C

     Ebraica este majoritar? (>50%).

     Ebraica este minoritar semnificativ? (50%).

     Araba este majoritar semnificativ? (>75%).

     Ebraica nu este folosit? deloc.

Harta localit??ilor vorbitoare de arab?. Dungile reprezint? ora?e mixte (prin lege, cel pu?in 2% arabi ?ntr-un ora? majoritar evreu).

Evreii ?i arabii formeaz? aproape ?ntreaga popula?ie, alte minorit??i fiind imigran?ii de origine evreiasc? care nu sunt recunoscu?i ca evrei de c?tre establishmentul rabinic ?i drept consecin??, nici de serviciul popula?iei al ministerului de interne, druzii (din care o parte se considera arabi), cerkezii, armenii, romii etc.

Evreii din Israel cuprind o majoritate de ?nativi” – n?scu?i ?n ?ar?, porecli?i ?n limbajul curent sabra (?n roman? ?sabri”, ?n ebraic? ?tzabarim”), restul fiind imigran?i n?scu?i ?n str?in?tate ?i stabili?i, la diferite varste, ?n Israel. Aproximativ 75% din popula?ia evreiasc? sunt ?sabri” ?i mai mult de jum?tate sunt a doua genera?ie ?n ?ar?, comparativ cu doar 35% ?n 1948. Din cei 14,3 milioane de evrei din lume, 43% locuiesc ?n Israel.

Diviziunea tradi?ional? a evreilor ?n Ashkenazim (central- ?i est-europeni) ?i Sefaradim ?n sensul larg, care include ?i Comunitatile din Orient (Adot Hamizrah) ?n sensul(evrei iberici ?i descenden?ii lor) este ?nc? recunoscut? oficial ?n alegerea celor doi rabini ?efi, cate unul pentru fiecare comunitate. O diviziunea semnificativ?, care coincide ?n mare parte cu cea men?ionat? ?nainte, ar fi cea dintre occidentali, ?i orientali (?n ebraic? mizrahim, numi?i ?i sefarzi - sefaradim in sensul extins al termenului, dup? varia?ia ritului religios). Evrei occidentali sunt de fapt ?i evreii sefarzi urma?i ai evreilor iberici veni?i din Europa, precum evreii din Bulgaria. O parte din evreii orientali se consider? adesea defavoriza?i din punct de vedere educa?ional, economic ?i social ?n compara?ie cu occidentalii.

Evrei, dup? ?ara de origine

?ara de origine	Popula?ie	Procent din total
Asia – total	683.400	11,3%
Turcia	76.100	1,3%
Irak	230.000	3,8%
Yemen	136.700	2,3%
Iran	140.900	2,3%
India ?i Pakistan	46.900	0,8%
Siria ?i Liban	34.900	0,6%
Altele	17.900	0,3%
Africa – total	893.200	14,8%'
Maroc	488.300	8,1%
Algeria ?i Tunisia	133.100	2,2%
Libia	67.800	1,1%
Egipt	55.700	0,9%
Etiopia	124.300	2,1%
Altele	24.000	0,4%
Europa, America ?i Oceania – total	1.925.100	31,8%
URSS (fosta)	887.500	14,7%
Polonia	192.600	3,2%
Romania	205.600	3,4%
Bulgaria ?i Grecia	47.000	0,8%
Germania ?i Austria	72.500	1,2%
Cehia, Slovacia ?i Ungaria	61.900	1%
Fran?a	75.500	1,2%
Marea Britanie	44.000	0,7%
Europa, altele	59.700	1%
America de Nord ?i Oceania	170.300	2,8%
Argentina	62.200	1%
America Latin?, altele	46.200	0,8%
N?scu?i ?n Israel – tat?l n?scut ?n Israel	2.550.300	42,1%

Aproximativ 1,8 milioane de persoane, cuprinzand cca. 24% din popula?ia Israelului, nu sunt evrei. Popula?ia non-evreiasc? minoritar? este ?n mare parte vorbitoare de arab?, ?ns? minorit??ile Israelului sunt ?mp?r?ite ?n mai multe grupuri religioase ?i includ o serie de grupuri na?ionale mici non-arabe, cum ar fi armenii ?i circasienii.

Limbi

Pl?cu?? multilingv? pe cl?direa Ministerului pentru Absorb?ia Imigran?ilor din Haifa. De sus pan? jos: ebraic?, arab?, englez? ?i rus?. Engleza ?i rusa sunt cele mai populare limbi neoficiale din Israel.

Popula?ia israelian? este o comunitate lingvistic? ?i cultural? divers?. Cea de-a 19-a edi?ie a Ethnologue enumer? 35 de limbi ?i dialecte vorbite ?n comunit??ile locale.

Israelul are dou? limbi oficiale: ebraic? ?i arab?. Ebraica este limba principal? a statului ?i este vorbit? de majoritatea popula?iei, iar limba arab? – ?n varianta palestinian? – este vorbit? curent de minoritatea arab?, precum ?i, ?n graiuri ?i dialecte din diverse ??ri arabe, ca limb? secundar?, de c?tre imigran?i evrei, mai ales varstnici, originari din aceste ??ri. ?ncepand cu 2008, cet??enii israelieni arabi au ajuns s? reprezinte 20% din popula?ie. Mul?i israelieni vorbesc destul de bine ?n limba englez?, care a fost ?i limba oficial? a ??rii ?n timpul regimului colonial al mandatului britanic ?n Palestina ?ntre anii 1918–1948. Engleza este cerut? ca a doua limb? ?n ?coli ?i ?n universit??i. ?n capitalele turismului, Ierusalim, Tel Aviv ?i Eilat, engleza este vorbit? la scar? larg?. Ra'anana, Kfar Saba, Modi'in, Ramat Beit ?eme? etc. au mari comunit??i vorbitoare de englez?. Fiind o ?ar? de imigran?i, sunt ?nc? mult uzitate limbile ultimelor mari valuri de imigra?ie din anii 1970–2000, ca rusa ?i amharica

Un sondaj social realizat ?n 2011 pe israelienii de peste 20 de ani relev? c? 49% dintre ace?tia folosesc ebraica ca limb? matern?, 18% araba, 15% rusa, 2% idi?, 2% franceza, 2% engleza, 1,6% spaniola ?i 10% alte limbi (inclusiv romana, germana ?i amharica).

Religii

Religii ?n Israel (2015)
Mozaici		?	74.8%
Musulmani		?	17.6%
Cre?tini		?	2%
Druzi		?	1.6%
Al?ii		?	4%

Evreii practic? iudaismul, care include o diversitate de manifest?ri religioase. ?n Israel, 7% dintre evrei sunt ultra-ortodoc?i (cunoscu?i ?n ebraic? drept Haredi). Ortodoc?ii reprezint? 15% din evreii israelieni, ?n timp ce evreii ?tradi?ionali” reprezint? 32%. De departe, cel mai mare segment de evrei din Israel sunt cei care se identific? ca fiind seculari.

Popula?ia arab? din Israel este alc?tuit? ?n majoritatea din musulmani, o minoritate sunt cre?tini, iar alt? minoritate sunt druzi. Cel mai numeros dintre aceste grupuri este cel al musulmanilor sunni?i (cel mai mare cult al islamului la nivel global), reprezentand 1,2 milioane de cet??eni israelieni, care locuiesc ?n principal ?n nordul Israelului. Arabii beduini (de asemenea sunni?i) sunt ?n num?r de 250.000 ?i apar?in de 30 de triburi. Beduinii au fost ?n mare parte nomazi si trec printr-un proces de sedentarizare. Ei pot fi ?ntalni?i ?n sudul ??rii, mai ales ?n regiunea de?ertului Negev, dar ?i ?n Galileea ?i Iudeea.

Popula?ia arab? cre?tin? este alc?tuit? din 123.000 de oameni care vin ?n majoritate din cultele greco-catolice, ortodoxe sau romano-catolice.

Druzii num?r? 122.000 de adep?i ?n Israel. Ca parte a religiei lor, druzii sunt loiali ??rii ?n care locuiesc. Ca rezultat al acestui principiu, b?rba?ii druzi intr? ?n armat?, la fel ca vecinii lor evrei, la varsta de 18 ani. Alte minorit??i arabe nu-?i trimit b?rba?ii ?n armat? ?i sunt scuti?i de serviciul na?ional, de?i unii se ?nroleaz? voluntar. ?n ciuda popula?iei lor mici, au existat numero?i membri proeminen?i ai comunit??ii druze, inclusiv membri ai Knessetului, scriitori ?i personalit??i TV.

O alt? minoritate notabil? sunt cerchezii. Nici arabi, nici evrei, cerchezii sunt musulmani sunni?i ?i num?r? 4.000 de oameni. Acest grup minoritar s-a stabilit ?n Israel, dup? ce Rusia ?arist? i-a expulzat din Caucaz, patria lor tradi?ional?. La sfar?itul anilor 1870 au ?nfiin?at dou? ora?e ?n Galileea – Kfar Kama ?n 1876 ?i Rehaniya ?n 1878 – unde continu? s? locuiasc?. La fel ca druzii, cerchezii ??i trimit b?rba?ii tineri s? serveasc? ?n For?ele de Ap?rare ale Israelului.

Ora?e

Articol principal: Lista ora?elor din Israel

?n scopuri statistice, ?ara este ?mp?r?it? ?n patru zone metropolitane: zona metropolitan? Tel Aviv (3.713.200 de locuitori), zona metropolitan? Ierusalim (1.194.400 de locuitori), zona metropolitan? Haifa (902.800 de locuitori) ?i zona metropolitan? Beer ?eva (361.400 de locuitori). Cea mai mare municipalitate a Israelului, atat ca ??popula?ie, cat ?i dup? suprafa??, este Ierusalimul, cu 865.721 de locuitori ?ntr-o zon? de 126 km2. Statisticile guvernului israelian asupra Ierusalimului includ popula?ia ?i suprafa?a din Ierusalimul de Est, care este recunoscut de multe ??ri ca f?cand parte din teritoriilor palestiniene aflate sub ocupa?ie israelian?. Tel Aviv, Haifa ?i Ri?on Le-?ion sunt urm?toarele ora?e ca popula?ie ale Israelului, avand 432.892, 278.903, respectiv 243.973 de locuitori.

Israelul are 14 ora?e cu o popula?ie mai mare de 100.000 de locuitori. ?n total, 76 de municipalit??i israeliene au primit statutul de ?ora?” din partea Ministerului Afacerilor Interne. Dou? alte ora?e sunt planificate: Kasif, pl?nuit a se construi ?n Negev ca o solu?ie la lipsa de locuin?e cu care se confrunt? popula?ia ultra-ortodox?, respectiv Hari?, ini?ial un ora? mic, ?n prezent extins pentru a g?zdui o popula?ie de 100.000 de locuitori.

Imigra?ia ?n Israel

?ntre 1990 ?i 1994, imigra?ia evreilor din fosta URSS ?i a familiilor lor a crescut popula?ia Israelului cu mai mult de 12%. Circa 300.000 de imigran?i sunt considera?i ?ne-evrei” pentru c?, ?n interpretarea iudaic? ortodox?, doar copiii din mame evreice sunt evrei. ?n urma r?zboaelor din zonele respective, Israelul a primit refugia?i din sudul Vietnamului ?i din Bosnia. De asemenea, mai exist? ?i comunit??i cre?tine protestante ?i neo-protestante din Germania, Finlanda etc., precum ?i o comunitate mic? de afro-americani veni?i din Statele Unite ?i trecu?i la iudaism. ?n ultimul deceniu, un mic num?r de persoane din ??ri europene (Romania, Rusia, Ucraina etc.), din Filipine, Thailanda, China, din Africa ?i America de Sud care au venit la lucru ?i s-au stabilit ?n Israel de obicei, ?n urma unor leg?turi de c?s?torie. ?n primul deceniu al secolului al XXI-lea au intrat ?n Israel multe mii de refugia?i legali ?i ilegali, mai ales din Sudan, Sudanul de Sud ?i Eritreea.

?n Israel tr?iesc circa 130.000 de evrei romani. La acest num?r se ad?ug? ?i urma?ii familiilor originare din Romania, care mai au cuno?tin?e de limba roman?, astfel ?ncat se poate vorbi de un num?r de cca. 350.000 de oameni. Majoritatea evreilor din Romania, cca. 350.000–400.000, care au r?mas ?n via?? dup? al Doilea R?zboi Mondial, au emigrat ?n mai multe valuri ?n Israel.

Educa?ie

Universit??i

Facultatea de Ingineria ?i Managementul Industriei, Technion

Cl?direa Rosenblum de pe Muntele Scopus, Universitatea Ebraic? din Ierusalim

Acceleratorul de particule Koffler al Institutului de ?tiin?e Weizmann

Centrul de Matematic? ?i Informatic? Spiegel, Universitatea Bar-Ilan

?coala Porter a Studiilor de Mediu, Universitatea din Tel Aviv

?n anul universitar 2013–2014, 66 de institu?ii de ?nv???mant superior func?ionau pe ?ntreg teritoriul Israelului: ?apte universit??i de cercetare, Universitatea Deschis? din Israel, 37 de colegii academice (dintre care 21 sunt bugetate de Comitetul de planificare ?i bugetare ?i 16 sunt colegii f?r? finan?are public?) ?i 21 de colegii academice de educare (colegii de formare a cadrelor didactice). Potrivit estim?rilor Comitetului, ?n anul universitar 2013–2014, 308.335 de studen?i urmau cursurile oric?ror dintre institu?iile men?ionate mai sus. Dintre ace?tia, 236.770 erau licen?ia?i, 59.700 erau masteranzi, 10.650 erau doctoranzi ?i 1.215 studiau pentru o diplom?.

Institut	Site	Data deschiderii	Studen?i	Evalu?ri interna?ionale
				Webometrics	SJTU	QS	THE
Technion - Institutul Politehnic din Haifa	www.technion.ac.il	11 aprilie 1912	13.926 (2015)	266	83	213	301–350
Universitatea Ebraic? din Ierusalim	new.huji.ac.il	24 iulie 1918	23.500 (2017)	179	77	148	186
Institutul de ?tiin?e Weizmann	www.weizmann.ac.il	1934	1.000 (2011)	268	83	N/C	N/C
Universitatea Bar-Ilan	www1.biu.ac.il	1955	26.367 (2010)	519	301-400	601–650	401–500
Universitatea din Tel Aviv	english.tau.ac.il	1956	30.000 (2013)	159	151–200	212	201–250
Universitatea din Haifa	www.haifa.ac.il	1963		530	501-600	651–700	601-800
Universitatea Ben-Gurion din Negev	in.bgu.ac.il	1969	19.523 (2013)	437	401–500	320	501–600
Universitatea Deschis? din Israel	www.openu.ac.il	1974	43.511 (2014)	1839	N/C	N/C	N/C
Universitatea Ariel din Samaria	www.ariel.ac.il	1982	15.000 (2016)	2169	801-900	N/C	N/C

Licen?ia?i ?n sistemul de ?nv???mant superior dup? domeniul de studiu

	1996–1997	2001–2002	2006–2007	2012–2013
Total – cifre absolute	101.230	137.640	163.300	190.810
Total – procente	100%	100%	100%	100%
?tiin?e umaniste	18,5%	11,7%	9,5%	7,5%
Educa?ia ?i formarea profesorilor	16,1%	16,5%	14,4%	13,9%
Arte ?i design	–	2,3%	2,8%	2,8%
?tiin?e sociale	23,5%	19,4%	21,9%	21,4%
Afaceri ?i management	6,7%	6%	8,8%	12,2%
Drept	6%	7,5%	9,4%	8,5%
Medicin?	1,1%	0,9%	0,9%	0,9%
Profesii para-medicale	3,6%	4,1%	4,7%	5,1%
Matematic?, statistic? ?i informatic?	7,5%	8,3%	4,7%	5,7%
?tiin?e fizice	1,6%	1,8%	1,8%	1,2%
?tiin?e biologice	2,2%	3,1%	3,2%	2,6%
Agricultur?	0,6%	0,5%	0,5%	0,6%
Inginerie ?i arhitectur?	12,5%	17,9%	17,5%	17,6%

?tiin??

Premii Nobel

Articol principal: Lista laurea?ilor evrei ai Premiului Nobel

Articol principal: Laurea?i israelieni ai Premiului Nobel

Cel pu?in 197 de evrei ?i persoane cu jum?tate sau trei sferturi ascenden?? evreiasc? au fost distin?i cu Premiul Nobel, reprezentand 22% din to?i laurea?ii de pe mapamond ?ntre 1901 ?i 2016:

• chimie (36 de laurea?i, 21% din totalul mondial);
• economie (30 de laurea?i, 38% din totalul mondial);
• literatur? (15 laurea?i, 13% din totalul mondial);
• pace (9 laurea?i, 9% din totalul mondial);
• fizic? (52 laurea?i, 26% din totalul mondial);
• fiziologie sau medicin? (55 laurea?i, 26% din totalul mondial).

Luand ?n considerare persoanele n?scute ?ntre grani?ele actuale ale Statului Israel, ?ase israelieni au fost distin?i pan? ?n prezent cu Premiul Nobel. La ace?tia se adaug? al?i ?ase cet??eni israelieni n?scu?i ?n alte ??ri decat Israel:

• Shmuel Yosef Agnon (n?scut ?n Ucraina), 1966, literatur?;
• Menachem Begin (n?scut ?n Belarus), 1979, pace (?mpreun? cu Anwar Sadat);
• Yitzhak Rabin, 1994, pace (?mpreun? cu Shimon Peres – cet??ean israelian n?scut ?n Belarus – ?i Yasser Arafat);
• Daniel Kahneman, 2002, economie;
• Aaron Ciechanover, 2004, chimie (?mpreun? cu Avram Hershko – cet??ean israelian n?scut ?n Ungaria – ?i Irwin Rose);
• Robert Aumann (n?scut ?n Germania), 2005, economie;
• Ada Yonath, 2009, chimie;
• Dan Shechtman, 2011, chimie;
• Arieh Warshel, 2013, chimie (?mpreun? cu Michael Levitt – cet??ean israelian n?scut ?n Africa de Sud – ?i Martin Karplus).

Medalii Fields

Deoarece nu se acord? Premiul Nobel pentru matematic?, premiul corespondent este Medalia Fields:

• Elon Lindenstrauss, 2010

Premii Saharov

• Nurit Peled-Elhanan, 2001

Economie

Articol principal: Economia Israelului

Israelul are o economie modern? ?i diversificat?, fiind unul dintre statele dezvoltate. Lipsit de resurse naturale, Israelul ocup? un loc de frunte – pe cap de locuitor – ?n dezvoltarea de tehnologii avansate ?i de patente. Peste 75% din totalul industriei israeliene o reprezint? tehnologia ?nalt? ?i medie, Israelul fiind supranumit ?cel de-al doilea Silicon Valley” sau ?centrul global pentru design, cercetare ?i dezvoltare ?n domeniul tehnologiilor avansate (?nalte)”, cu 3 mild. $ investi?ii de risc (startups), reprezentand valoarea cea mai mare pe cap de locuitor la nivel mondial. O explica?ie poate fi ?i alocarea de fonduri pentru cercetare, Israelul alocand ?n 2010 4,86% din PIB pentru Research & Development (R&D). Israelul g?zduie?te 18 business hub-uri, circa 300 de centre multina?ionale de R&D, peste 50 de acceleratoare ?i nu mai pu?in de 100 de fonduri de venture capital. Primul centru de R&D al Apple din afara SUA a fost deschis la Herzliya ?n 2012, iar ast?zi este al doilea ca m?rime ?n lume.

Israelul are mai multe companii listate la NASDAQ decat orice alt? ?ar? care are companii listate ?n SUA ?i a avut ?n ultimii ani o cre?tere economic? mult peste media economiilor dezvoltate.

Dispunand de o man? de lucru de ?nalt? calificare, Israelul ?i-a dezvoltat industriile de varf: aeronautic?, informatic?, electronic?. Un sector foarte important ?l constituie prelucrarea diamantelor – locul I pe glob.

Competitivitatea sa economic? se bazeaz? pe protec?ia sever? a dreptului de proprietate ?i pe un nivel redus de corup?ie. Cre?terea economic? sus?inut? anual? s-a situat ?n jurul a 5% ?n perioada 2004–2007, iar 2009 a fost singurul an de criz?, cand a avut o cre?tere de doar 0,8%, dup? stagnarea ?i cre?terea de doar 4% din 2008, iar cre?terea a revenit ?n 2010 cu 4,5%.

Resurse naturale

Resursele naturale sunt foarte reduse, mai importante fiind rezervele de fosfa?i ?i s?ruri de potasiu. ?n anii 2000, ?n spa?iul maritim al Israelului ?n dreptul coastei mediteraneene s-au descoperit importante rezerve subacvatice de gaze naturale.

Industrie

Principalele industrii sunt cea alimentar?, a diamantelor (exporturile de diamante ?lefuite reprezint? 23% din total), textil?, chimic?, a bunurilor electrice ?i electronice ?i a echipamentelor militare. Israelul ?i-a lansat primul satelit de comunica?ii ?n 1988 ?i este una dintre pu?inele na?iuni ?spa?iale” ale lumii. Industriile grele sunt concentrate la Haifa ?i Tel Aviv.

Agricultur?

De?i dispune de terenuri agricole reduse, mai mult de jum?tate din suprafa?a ??rii fiind de?ertic?, iar clima ?i lipsa de resurse suficiente de ap? o defavorizeaz?, pu?in peste 20% din terenuri fiind arabile ?n mod natural, agricultura israelian? are un ?nalt randament datorit? mecaniz?rii ?i iriga?iilor. Ponderea ei ?n economia statului era de 1,7% (din PIB) ?n 2011. Produc?ia agricol? anual? ?nsumeaz? 30 de miliarde de ?ekeli noi (2013), sum? din care circa 60% este reprezentat? de culturile vegetale, iar 40% de cre?terea animalelor ?i produsele animale. Produsele agricole principale sunt citricele, m?slinele, vi?a de vie ?i cerealele. Se cresc intensiv p?s?ri ?i bovine.

?n vreme ce for?a de munc? ?n agricultur? este de numai 3,7% din for?a total? de munc?, Israelul ??i supline?te 95% din necesit??ile de alimente, inclusiv totalitatea necesit??ilor de legume, fructe, lapte, carne de pas?re ?i ou?. ?n schimb, Israelul necesit? importuri de cereale, carne de vit?, zah?r, semin?e oleaginoase, cafea, cacao etc. Israelul este un mare exportator de produse agricole proaspete ?i un stat avansat ?n inven?ia de tehnologii agricole. Agricultura furnizeaz? 3,6% din exporturi.

Transporturi

Israelul are 19,224 km ?osele asfaltate (2017), din care 409 km autostr?zi rapide ?i 3,368 km autoastr?zi principale ?i 3 milioane de autovehicole. Num?rul de autovehicole raportat la 1000 locuitori este 365 (2017), relativ redus fa?? de alte state dezvoltate. Tara poseda 5,715 autobuze care func?ioneaz? pe rute stabilite, operate de mai multe companii, cea mai mare ?i mai veche fiind cooperativa Egged, care deserve?te cea mai mare parte din teritoriu. Re?eaua de c?i ferate are 1,277 km (2017), ?i este operat? numai de compania de stat pentru c?i ferate. Ecartamentul feroviar este de 1435 mm. Spre deosebire de circula?ia pe ?osele care se face pe partea dreapt?, pe c?ile ferate din Israel trenurile se deplaseaz? pe stanga. ?n urma investi?iilor din mijlocul anilor 1990, a crescut num?rul pasagerilor trenurilor pe an de la 2 milioane ?n 1990 la 53 milioane ?n 2015. ?n 2015 trenurile transportau ?i 7,5 milioane tone de m?rfuri pe an. ?n anul 2013 func?ionau in Israel 47 aeroporturi, din care 29 cu piste asfaltate ?i 18 neasfaltate. De asemenea func?ionau trei heliporturi. Israelul este deservit de dou? aeroporturi interna?ionale - Aeroportul Ben Gurion aflat la Lod, lang? Tel Aviv, ?i Aeroportul Ramon de lang? portul Eilat de la Marea Ro?ie.?n 2015 prin aeroportul Ben Gurion au trecut 15 milioane de pasageri. Principala companie de zbor israelian? este El Al ?nfiin?at? ?n 1948, dar privatizat? ?n ultimele decenii. Porturile Israelului sunt: portul Haifa, cel mai vechi si cel mai mare, portul Ashdod, amandou? la Marea Mediteran?, ?i portul Eilat la Marea Ro?ie, folosit mai ales pentru transporturile spre ??rile din Asia de Sud ?i de Vest. Portul Haifa este privatizat din anul 2007.

Cultur?

Teritoriul Statului Israel ?i regiunile limitrofe au reprezentat de-a lungul istoriei un important nucleu de civiliza?ie, cultur? ?i istorie. Aici a ap?rut unul dintre cele mai vechi ora?e din lume, Ierihon. Deoarece poporul evreu are o leg?tur? foarte strans? cu ?ntampl?ri ?i personaje din Biblie, exist? ?n Israel numeroase locuri care amintesc de acestea.

S?rb?tori

Dat?	Dat? ?n calendarul gregorian (2017)	Nume	Nume local
14 Adar	12 martie	Purim	????? Purim
10 Nisan	6 aprilie	Ziua imigr?rii	??? ?????? Yom HaAliyah
15 Nisan	11 aprilie	Pa?tele evreiesc	??? Pesach
6 Iyar	2 mai	Ziua independen?ei	??? ??????? Yom HaAtzmaut
28 Iyar	24 mai	Ziua Ierusalimului	??? ??????? Yom Yerushalayim
6 Sivan	31 mai	Rusaliile	?????? Shavuot
9 Av	1 august	Tisha B'Av	???? ??? Tisha B'Av
1 Tishri	21 septembrie	Anul nou evreiesc	??? ???? Rosh Hashanah
10 Tishri	30 septembrie	Ziua isp??irii	??? ????? Yom Kippur
15 Tishri	5 octombrie	S?rb?toarea corturilor	????? Sukkot
22 Tishri	12 octombrie	Adunarea zilei a opta	????? ???? Shemini Atzeret
25 Kislev	13 decembrie	S?rb?toarea luminilor	????? Hanukkah

Bibliografie

• en Barzilai, Gad: Wars, Internal Conflicts, and Political Order: A Jewish Democracy in the Middle East, State University of New York Press, 1996, ISBN 0-7914-2943-1.
• en Bregman, Ahron: A History of Israel, Palgrave Macmillan, 2002, ISBN 0-333-67631-9.
• en Dershowitz, Alan M.: The Case Against Israel's Enemies: Exposing Jimmy Carter and Others Who Stand in the Way of Peace, Publisher: Wiley; I-th ed. 8 septembrie 2009, ISBN 0-470-49005-5, ISBN 978-0-470-49005-1.
• en Sachar, Howard M.: A History of Israel: From the Rise of Zionism to Our Time, Publisher: Alfred A. Knopf, 3rd ed. 15 mai 2007, ISBN 0-375-71132-5, ISBN 978-0-375-71132-9.
• en Rubin, Barry: Israel: An Introduction, Yale University Press, 21 februarie 2012, ISBN 0-300-16230-8, ISBN 978-0-300-16230-1.
• en Dershowitz, Alan M.: Israel on Trial, Publisher: Palgrave, 31 iulie 2012, ISBN 0-230-60534-6, ISBN 978-0-230-60534-3
• en Dershowitz, Alan M.: The Case for Israel, John Wiley & Sons, Inc., 25 august 2004, ISBN 0-471-67952-6, ISBN 978-0-471-67952-3.
• en Morris, Benny: Righteous Victims: A History of the Zionist-Arab Conflict, 1881-2001 Publisher: Vintage, 28 august 2001, ISBN 0-679-74475-4, ISBN 978-0-679-74475-7.
• en Dershowitz, Alan M.: The Case for Peace: How the Arab-Israeli Conflict Can be Resolved, Publisher: Wiley, 18 august 2006, ISBN 0-470-04585-X, ISBN 978-0-470-04585-5.
• en Harms, Gregory & Ferry, Todd M.: The Palestine-Israel Conflict: A Basic Introduction, II-nd Ed., Pluto Press, 20 martie 2008, ISBN 0-7453-2734-6, ISBN 978-0-7453-2734-1.
• en Laqueur, Walter & Rubin, Barry: The Israel-Arab Reader: A Documentary History of the Middle East Conflict, 7th Edition, Penguin Books, 29 aprilie 2008, ISBN 0-14-311379-8, ISBN 978-0-14-311379-9.
• en Tessler, Mark: A History of the Israeli-Palestinian Conflict (Indiana Series in Arab and Islamic Studies), Indiana University Press, 2nd ed., 24 martie 2009, ISBN 0-253-22070-X, ISBN 978-0-253-22070-7.
• en Smith, Charles D.: Palestine and the Arab-Israeli Conflict: A History with Documents, Publisher: Bedford/St. Martin's, VII-th ed., 6 octombrie 2009, ISBN 0-312-53501-5, ISBN 978-0-312-53501-8.
• en Bickerton, Ian J.& Klausner, Carla L.: History of the Arab-Israeli Conflict, Prentice Hall, VI-th ed., 14 noiembrie 2009, ISBN 0-205-75338-8, ISBN 978-0-205-75338-3.

Leg?turi externe

• A Country Study: Israel
• Central Bureau of Statistics
• ro Florin Diaconu, ?Kadima: Flexibilitate ?i pragmatism, dar nici un compromis ?n chestiuni vitale", ?n Revista Institutului Diplomatic Roman, anul I, num?rul I, semestrul I, 2006, pp. 71-72
• ro Florin Diaconu, ?Likud: Dreapta israelian? constant opus? retroced?rii teritoriilor cureite prin lupt? ?n 1967", ?n Revista Institutului Diplomatic Roman, anul I, num?rul I, semestrul I, 2006, pp. 73-74
• Massada Arhivat ?n 25 ianuarie 2010, la Wayback Machine., ultima fort?rea?? a r?zboaielor evreilor
• Israelul a crescut in 50 de ani cat alte state intr-un mileniu, 30 aprilie 1998, Evenimentul zilei

• Israel Government Portal (with links to Arabic, Hebrew versions)
• Israel la The World Factbook
• Israel web resources provided by GovPubs at the University of Colorado–Boulder Libraries
• Israel pe Curlie